OCDE recomandă scurtarea concediului parental și majorarea accizelor în reformele sociale
Mathias Cormann, secretar general al OCDE, a prezentat o serie de reforme sociale ce includ investiții în educație, sănătate și servicii pentru copii, precum și reducerea duratei concediului parental.
În discursul său, Mathias Cormann a evidențiat necesitatea unor reforme în domeniul social, printre care se numără extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și scurtarea concediului parental. Aceste măsuri sunt menite să sprijine femeile în revenirea mai rapidă pe piața muncii.
În 2024, în România, procentul femeilor angajate aflate la vârsta activă a fost cu 9% mai redus comparativ cu media țărilor OCDE. Astfel, 55% dintre femeile aflate în această categorie erau angajate, față de 64% în țările membre OCDE, în timp ce 72% dintre bărbații români lucrau.
„Având în vedere scăderea semnificativă a populației de vârstă activă, asigurarea utilizării tuturor resurselor umane disponibile, în special a femeilor, va fi extrem de importantă pentru succesul economic continuu al țării în viitor”, a declarat Cormann.
Secretarul general al OCDE a declarat că extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și scurtarea concediului parental de lungă durată ar contribui la creșterea stimulentelor pentru femei de a intra și de a se reîntoarce pe piața muncii mai rapid. Îmbunătățirea accesului la sprijinul specific pentru ocuparea forței de muncă destinat femeilor care doresc să se întoarcă la muncă după nașterea unui copil ar putea facilita reintegrarea acestora pe piața muncii.
Populația activă a României s-a redus semnificativ, de la 13,4 milioane în 1990 la 11,1 milioane în 2024. Printre cauze se numără migrația și efectele sociale ale îmbătrânirii populației. Cormann a precizat că populația cu vârstă activă de muncă poate să scadă și mai mult în viitor, ajungând chiar până la 8,5 milioane până în 2025, motiv pentru care OCDE propune „o strategie cuprinzătoare pentru a stimula participarea pe piața muncii a lucrătorilor în vârstă, a femeilor și a tinerilor”.
Totodată, Cormann a apreciat reforma sistemului de pensii care leagă vârsta de pensionare de speranța de viață, ca un pas important în încurajarea prelungirii vieții active. El a mai precizat că, în 2024, rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele între 60 și 64 de ani este de 36% în România, în timp ce media OCDE este de 56%.
OCDE propune majorarea impozitelor pe tutun, alcool și alte produse nesănătoase, legând această propunere de o îmbătrânire mai sănătoasă care ar putea crește productivitatea și durata activității profesionale a românilor. De asemenea, se propun reforme în domeniul sănătății, precum îmbunătățirea accesului la servicii medicale.
„Consolidarea rolului preventiv al medicilor de familie și îmbunătățirea accesului la îngrijiri de calitate pentru grupurile vulnerabile ar contribui la îmbunătățirea eficienței sistemului de sănătate. Un stil de viață mai sănătos ar putea fi încurajat prin reglementări mai stricte și impozite mai mari pe alcool, tutun și alimentele nesănătoase”, a declarat Mathias Cormann.
El a precizat că, în 2023, un român în vârstă de 50 de ani se putea aștepta la încă 13 ani de viață sănătoasă, în timp ce media europeană este de 19 ani în plus.
OCDE a atras atenția și asupra scăderii ratelor de înscriere în învățământul preșcolar, primar și secundar din România, care sunt mai mici decât media țărilor membre. De asemenea, elevii români au obținut rezultate sub media OCDE la matematică, citire și științe, conform studiului PISA.
„O mai bună pregătire a cadrelor didactice, programe de învățământ modernizate, cu un accent mai puternic pe competențele digitale, precum și modernizarea infrastructurii școlare ar contribui la îmbunătățirea rezultatelor învățării”, a declarat Cormann.
Aceste recomandări au fost prezentate în cadrul lansării celui mai recent Studiu economic dedicat României realizat de OCDE, eveniment desfășurat la Palatul Victoria, la care a participat și premierul Ilie Bolojan.
Studiul oferă o evaluare actuală a situației economice a României și propune reforme menite să îmbunătățească sectoarele economice și calitatea vieții cetățenilor.
