Rareș Bogdan a susținut public înăsprirea politicii de imigrație la nivelul Uniunii Europene, într-o postare fermă publicată pe Facebook după votul din Parlamentul European privind regulamentul referitor la persoanele aflate ilegal pe teritoriul UE și la procedurile de returnare.
Europarlamentarul român afirmă că măsurile adoptate merg în direcția dorită de cetățenii europeni și respinge criticile formulate de stânga europeană:
„Adevărul despre votul privind migrația, nu minciuni deșănțate care distrug Europa! Da, am votat Regulamentul privind indezirabilii din UE. Aș face-o din nou!”
Mesajul său vine în contextul unei dezbateri europene tot mai tensionate privind controlul frontierelor, procedurile de azil, returnarea migranților aflați ilegal pe teritoriul Uniunii și raportul dintre protecția drepturilor fundamentale și securitatea internă a statelor membre. În lectura politică propusă de europarlamentar, votul de joi din Parlamentul European reprezintă un răspuns direct la îngrijorările unei părți importante din societatea europeană.
Rareș Bogdan susține că măsurile adoptate sunt în acord cu ceea ce își doresc cetățenii Uniunii, făcând referire la cetățeni „tot mai expuși la ruperea rădăcinilor lor creștine și abandonarea valorilor tradiționale, pe care a fost clădită casa lor. Timp de secole!”
Cum explică Rareș Bogdan miza votului din Parlamentul European
Europarlamentarul afirmă că grupul politic din care face parte a susținut fără rezerve noul regulament și prezintă această opțiune ca pe una de fond, nu de conjunctură electorală:
„Partidul Popular European și-a asumat fără ezitare protejarea interesului UE, iar Delegația EPP România ar vota oricând exact ca joi, pentru că mizele nu sunt electorale, ci existențiale!”, a scris Rareș Bogdan.
În același mesaj, acesta critică poziția adversarilor politici din Parlamentul European și susține că votul a arătat o diferență clară de viziune între PPE și grupările de stânga sau centru-stânga. Potrivit europarlamentarului „S&D a votat aproape în bloc împotrivă, alături de stânga radicală (The Left), de Verzi și de Renew-ul lui Macron.”
Postarea include și o referire directă la situația politică a președintelui francez Emmanuel Macron, pe care Rareș Bogdan îl descrie ca fiind prins într-o logică de competiție internă:
„Sigur că miza sa este să rămână alternativa progresistă la dreapta, pentru a nu-și pierde identitatea de centru. Poate că, în sinea sa, este de acord cu noul Regulament, dar se teme că validarea măsurilor ar oferi un plus ideologic lui Jordan Bardella chiar înaintea alegerilor.”
În centrul argumentației sale, Rareș Bogdan spune că a dorit să explice „pe scurt” care este „busola acestui vot” și de ce consideră esențială protejarea intereselor europene în materie de migrație și azil.
El enumeră explicit categoriile de persoane care sunt vizate de regulament:
„persoanele care nu au intrat niciodată legal în UE (adică nu au trecut prin puncte de frontieră sau nu au vize), persoanele a căror cerere de azil a fost respinsă definitiv (deci șederea lor devine ilegală), cei considerați periculoși pentru ordinea publică, cei intrați cu viză turistică sau de muncă, dar a căror viză a expirat.”
O altă idee centrală din mesajul său este legătura directă dintre procedura de azil și mecanismul de returnare. Rareș Bogdan susține că noul cadru european reduce timpii morți și elimină etapele separate care au permis până acum tergiversări:
„Regulamentul pentru proceduri de azil funcționează în tandem cu cel de returnare. Când o cerere de azil este respinsă la frontieră, se emite automat decizia de returnare. Și nu mai urmează nicio pauză sau o procedură separată.”
De asemenea, europarlamentarul afirmă că noul regulament urmărește și uniformizarea aplicării deciziilor la nivel european. El spune că „o decizie de returnare luată de un stat membru va fi recunoscută și aplicată imediat de restul țărilor UE.” În interpretarea sa, această schimbare ar elimina situațiile în care o persoană declarată indezirabilă într-un stat membru s-ar putea deplasa în alt stat pentru a relua procedurile și a evita expulzarea.
Costuri, securitate și diferența dintre migrația economică și șederea ilegală
Rareș Bogdan invocă și problema eficienței sistemului existent. El afirmă că „Până acum, rata de returnare era de 20%, tocmai deoarece legea permitea tergiversări.” Totodată, spune că noile reguli se referă inclusiv la persoane care tocmai au trecut granița externă a Uniunii, dar care, în anumite condiții juridice, ar putea fi tratate ca neintrate formal în spațiul UE.
În acest context, europarlamentarul face referire la posibilitatea transferării acestora către centre externe de returnare, amplasate în afara Uniunii EuropeneȘ
„Deși se află fizic pe teritoriu, juridic se va considera că încă nu au intrat. Iar asta permite trimiterea într-un hub de returnare din afara UE. Care este problema, că nu înțeleg!”, afirmă Rareș Bogdan.
El adaugă că această schimbare „facilitează expulzarea mai rapidă a celor considerați periculoși pentru ordinea publică”.
O altă linie majoră a mesajului este critica adresată stângii europene, despre care spune că denunță erodarea drepturilor fundamentale și transformarea Uniunii într-o fortăreață, dar că ignoră costurile reale și presiunea pe care șederea ilegală o poate produce asupra sistemelor publice și asupra pieței muncii.
În plan economic, Rareș Bogdan afirmă că întreținerea persoanelor cu cereri de azil respinse, dar nedeportate din motive birocratice, implică cheltuieli ridicate:
„Cazarea, hrana și asistența medicală a persoanelor cu cereri de azil respinse, dar care nu pot fi returnate din cauze birocratice, costă foarte mult.”
El argumentează că, „Prin accelerarea returnărilor și folosirea hub-urilor externe se elimină din sarcina financiară. Este mult mai ieftin să finanțezi un centru extern pentru câteva luni, decât să susții mii de indezirabili în sistemul național timp de mai mulți ani.”
Europarlamentarul face și o delimitare netă între migrația economică și șederea ilegală, susținând că această distincție este esențială pentru o dezbatere onestă:
„Să facem distincție între migrația economică și șederea ilegală! Migranții cu ședere ilegală alimentează economia subterană. Rezultatul este evaziunea fiscală, dar și presiune asupra salariilor lucrătorilor legali.”
În plus, acesta corelează tema returnărilor cu investițiile deja făcute de Uniunea Europeană în securizarea frontierelor externe. „Investim enorm în securizarea frontierelor UE. Dar dacă nu avem un sistem de returnare funcțional, aruncăm banii pe fereastră.”, afirmă Rareș Bogdan.
În finalul postării, europarlamentarul revine la dimensiunea strategică și politică a deciziei, insistând că PPE susține o politică de migrație „corectă”, dar fermă, orientată explicit spre apărarea intereselor cetățenilor europeni:
„PPE s-a angajat să construiască o politică de migrație corectă, dar foarte fermă în a proteja interesele europenilor.”
Tot el invocă și cifre privind diferența dintre deciziile de plecare și punerea lor efectivă în aplicare: „Anual existau circa 500.000 de persoane obligate să plece din UE, dar 400.000 nu o făceau. Ridicol. Inacceptabil.”
Mesajul se încheie cu un nou atac la adresa „jocurilor politice” care, în viziunea sa, ajung să plaseze alte interese deasupra intereselor Uniunii Europene.
Rareș Bogdan transmite această poziție în urma votului din Parlamentul European, într-un moment în care tema migrației rămâne una dintre cele mai sensibile și mai polarizante teme de pe agenda politică a Uniunii.
Citește și:
