Un raport publicat de Congresul Statelor Unite aduce acuzații directe la adresa Comisia Europeană, susținând că instituția de la Bruxelles s-ar fi implicat în mod activ în alegerile din România și din alte state membre ale Uniunii Europene, prin mecanisme de presiune asupra platformelor digitale și măsuri de cenzură a conținutului politic.
Documentul, elaborat de Comisia pentru Justiție din Camera Reprezentanților, face parte dintr-o investigație mai amplă privind influența guvernelor și instituțiilor străine asupra libertății de exprimare în mediul online. Autorii raportului afirmă că, sub pretextul combaterii dezinformării și al protejării proceselor electorale, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni directe și indirecte asupra marilor platforme tehnologice pentru a restricționa sau elimina anumite mesaje politice.
România, menționată explicit în raport
România este menționată explicit printre statele în care aceste practici ar fi fost aplicate, alături de alte țări membre ale Uniunii Europene. Potrivit raportului american, în perioadele electorale ar fi fost activate mecanisme speciale de „răspuns rapid”, prin care autorități sau entități afiliate Comisiei Europene ar fi putut semnala conținut online considerat problematic, solicitând moderarea accelerată a acestuia.
Autorii documentului susțin că aceste intervenții nu s-ar fi limitat la combaterea informațiilor false, ci ar fi vizat inclusiv opinii politice legitime, critici la adresa guvernelor sau mesaje favorabile anumitor actori politici. În acest context, raportul ridică semne de întrebare serioase privind respectarea libertății de exprimare și a pluralismului politic în timpul campaniilor electorale.
Rolul legislației digitale europene
Un element central al raportului îl reprezintă legislația europeană în domeniul digital, în special Digital Services Act. Potrivit documentului, acest cadru legal ar fi fost utilizat de Comisia Europeană pentru a impune platformelor online obligații stricte de moderare a conținutului, inclusiv în perioade sensibile din punct de vedere electoral.
Raportul susține că marile companii tehnologice ar fi fost puse în fața riscului unor sancțiuni semnificative dacă nu ar fi respectat solicitările venite din partea autorităților europene. În consecință, platformele ar fi preferat să elimine preventiv conținut politic controversat, pentru a evita conflictele cu instituțiile de reglementare.
Efecte asupra dezbaterii publice
Potrivit concluziilor formulate de comisia americană, aceste practici ar fi avut un impact direct asupra dezbaterii publice din statele vizate, inclusiv România. Limitarea vizibilității unor mesaje politice sau eliminarea acestora ar fi influențat accesul alegătorilor la informații diverse și ar fi afectat echilibrul competiției electorale.
Raportul subliniază că, în lipsa unor criterii transparente și a unui control democratic clar, astfel de mecanisme pot deveni instrumente de influență politică, chiar dacă sunt prezentate oficial ca măsuri tehnice de protejare a proceselor democratice.
Reacția Comisiei Europene
Reprezentanții Comisiei Europene au respins acuzațiile formulate în raportul american, susținând că instituția nu cenzurează conținut politic și nu intervine în alegeri, ci aplică legislația europeană menită să combată dezinformarea și ingerințele externe. Bruxelles-ul afirmă că responsabilitatea moderării conținutului aparține platformelor digitale și că măsurile existente vizează exclusiv respectarea legii.
Cu toate acestea, raportul Congresului SUA contrazice această poziție, afirmând că există dovezi privind o implicare activă a Comisiei în stabilirea priorităților de moderare și în coordonarea răspunsurilor în perioadele electorale.
O dispută cu implicații transatlantice
Documentul apare într-un context tensionat al relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană pe tema reglementării spațiului digital. Autorii raportului avertizează că practicile europene ar putea avea efecte și dincolo de granițele UE, influențând politicile globale ale platformelor și, implicit, libertatea de exprimare la nivel internațional.
Pentru România, menționarea explicită în acest raport ridică întrebări sensibile privind modul în care au fost gestionate campaniile electorale și rolul instituțiilor europene în spațiul public intern. Deocamdată, autoritățile române nu au formulat o poziție oficială față de acuzațiile din documentul american.
Citește și
Raport al Congresului SUA privind alegerile prezidențiale anulate din România
