Raport al Congresului SUA despre anularea alegerilor prezidențiale din România
Raportul Congresului SUA analizează în detaliu situația din România, dedicând un capitol alegerilor prezidențiale anulate din 2024.
Potrivit documentului, „aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”.
Raportul menționează că, de la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor digitale pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024.
Documentele interne prezentate Comitetului arată că Comisia Europeană a exercitat presiuni regulate asupra platformelor înaintea alegerilor din statele membre ale UE, cu scopul de a dezavantaja partidele conservatoare sau populiste.
În timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, Comisia Europeană a aplicat cele mai agresive măsuri de cenzură. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur, desfășurat luna precedentă, câștigat de Călin Georgescu, după ce serviciile de informații au susținut că Rusia l-a sprijinit printr-o campanie coordonată pe TikTok.
Cu toate acestea, documentele interne ale TikTok prezentate Comitetului contestă această versiune. TikTok a declarat Comisiei Europene că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu”, principala acuzație a autorităților române.
La sfârșitul lui decembrie 2024, rapoartele mass-media bazate pe date de la autoritatea fiscală română arătau că presupusa campanie de interferență rusă a fost, de fapt, finanțată de un alt partid politic din România. Totuși, rezultatele alegerilor nu au fost restabilite, iar în mai 2025 candidatul preferat de sistem a câștigat președinția în scrutinul reprogramat.
Comisia Europeană a pus în funcțiune un sistem de cenzură numit „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente. În acest cadru, verificatorii de fapte aprobați de Comisie pot solicita cenzurarea conținutului în mod prioritar înainte și după scrutin.
Acești verificatori de fapte sunt caracterizați ca fiind invariabil de stânga și pro-cenzură, iar aprobarea lor de către Comisia Europeană creează un stimulent structural pentru cenzurarea opiniilor eurosceptice ce contravin narațiunilor politice preferate.
Comisia Europeană a activat aceste sisteme înaintea alegerilor legislative din Franța în 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova în 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025 și alegerilor legislative din Germania în 2025.
Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie, când Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, calificându-se pentru turul doi împotriva Elenei Lasconi.
Între cele două tururi, Curtea Constituțională a anulat alegerile, pe baza susținerii serviciului de informații că Rusia ar fi stimulat campania lui Georgescu pe platformele sociale.
Următoarele rapoarte au pus în discuție această versiune, indicând că un alt partid politic românesc ar fi putut fi în spatele campaniei atribuite Rusiei.
Autoritatea electorală română a interzis candidatura lui Georgescu în alegerile reluate în mai 2025.
Documentele interne TikTok și corespondența cu Comisia Europeană și autoritățile române diminuează și mai mult acuzațiile de interferență rusă.
Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune coordonată de influențare și au comunicat periodic această evaluare autorităților române și Comisiei.
Documentele arată că, înainte de anularea alegerilor, autoritățile române au acționat pentru a reduce la tăcere conținutul susținător al candidaților populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a materialelor.
După alegeri, pe fondul acuzațiilor nefondate privind interferența rusă, Comisia a deschis o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic.
Înaintea scrutinului din 2024, autoritățile române au făcut în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara cadrului formal al DSA, interpretând în mod extins puterile legale pentru a impune eliminarea conținutului politic.
TikTok a semnalat Comisiei Europene că era „prudentă față de abordarea foarte informală” aplicată de Autoritatea Electorală Română, în special din cauza potențialului de influență politică și riscului de eliminare nejustificată a conținutului legal.
De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok să elimine conținut „lipsit de respect și insultă partidul PSD”, care făcea parte din coaliția de guvernare.
În perioada dintre primul tur și anularea alegerilor, ordinele au devenit și mai stricte: s-a solicitat eliminarea tuturor materialelor care conțineau imagini cu Călin Georgescu.
Astfel de măsuri, menite să reducă la tăcere criticile și susținătorii unui candidat, sunt considerate de raport ca fiind profund antidemocratice. TikTok a refuzat eliminarea postărilor cetățenilor pro-Georgescu pe motiv de libertate de exprimare.
Printre cererile agresive s-a numărat și un ordin global pentru eliminarea conținutului pro-Georgescu.
Ca urmare a unei decizii judecătorești din România, TikTok a geoblocat videoclipuri considerate neconforme cu cerințele privind transparența finanțării electorale. Autoritatea electorală română a precizat că această hotărâre este obligatorie nu doar pe teritoriul României.
Cu toate acestea, TikTok a refuzat să elimine conținutul la nivel global, ceea ce a nemulțumit autoritățile de reglementare române.
După scrutin, Serviciul Român de Informații a reclamat că, deși TikTok a blocat accesul la anumite postări pe teritoriul României, acestea au rămas vizibile în alte țări și pot fi distribuite.
Eliminarea globală a conținutului încalcă suveranitatea SUA și a altor state, permițând autorităților străine să cenzureze materiale din afara jurisdicției lor.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat primul tur și turul doi al votului, bazându-se pe acuzația serviciului de informații că Rusia a derulat o campanie pe TikTok pentru a susține artificial candidatura lui Georgescu.
Echipa internă de informații a TikTok nu a fost de acord cu această concluzie și a informat în mod repetat autoritățile și Comisia că nu există dovezi în acest sens.
În documentele transmise Comisiei Europene, TikTok a raportat trei operațiuni de influență coordonată în perioada electorală, însă niciuna nu avea legătură
