Protecția românilor cu credite în noul pachet legislativ adoptat la Bruxelles
Parlamentul European a adoptat joi un nou pachet legislativ care vizează consolidarea cadrului Uniunii Europene pentru gestionarea falimentelor bancare, într-un demers orientat spre limitarea impactului economic al crizelor financiare, protejarea deponenților și reducerea presiunii asupra fondurilor publice.
Noile reguli aduc modificări semnificative în modul în care autoritățile pot interveni în cazul prăbușirii unei instituții bancare.
Adoptarea acestui pachet are loc într-un context economic marcat de incertitudini, iar instituțiile europene urmăresc să creeze un sistem mai coerent și mai predictibil pentru gestionarea crizelor din sectorul bancar.
Una dintre principalele modificări vizează extinderea sferei băncilor care intră sub incidența legislației privind rezoluția bancară. Astfel, nu doar instituțiile financiare de mari dimensiuni vor putea fi supuse acestor mecanisme, ci și băncile mici și medii, în situațiile în care există un interes public.
Potrivit textului adoptat, autoritățile vor beneficia de instrumente mai clare pentru a gestiona eventualele falimente bancare, iar cadrul de protecție a deponenților va fi mai bine armonizat la nivelul Uniunii Europene.
Rezoluția, mecanismul utilizat pentru restructurarea sau lichidarea controlată a unei bănci aflate în dificultate, devine astfel mai accesibilă și pentru instituțiile de dimensiuni mai reduse.
Raportorul pentru Directiva privind redresarea și rezoluția bancară, Luděk Niedermayer, a declarat că „Acesta a fost un dosar foarte complex, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Totuși, el face cadrul UE de gestionare a crizelor mai puternic și mai coerent.” Acesta a adăugat că reforma „extinde sistemul de rezoluție, în special pentru băncile mici și medii, îmbunătățește previzibilitatea și armonizează utilizarea instrumentelor în întreaga Uniune”.
Un element central al reformei îl reprezintă repoziționarea schemelor de garantare a depozitelor în ierarhia de rambursare. Aceste mecanisme, finanțate de sectorul bancar, sunt destinate protejării depozitelor eligibile de până la 100.000 de euro.
Conform noilor reguli, aceste scheme vor avea prioritate maximă în procesul de recuperare a fondurilor. Deponenții persoane fizice și întreprinderile mici și mijlocii vor ocupa următorul nivel, urmați de autoritățile publice locale sau regionale, cu condiția să nu fie investitori profesioniști.
Totodată, legislația extinde protecția și pentru anumite depozite temporare rezultate din tranzacții imobiliare, care pot beneficia de garanții cuprinse între 500.000 și 2.500.000 de euro, în funcție de circumstanțe.
Raportoarea pentru Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție, Irene Tinagli, a afirmat că „Reforma cadrului de gestionare a crizelor bancare și a asigurării depozitelor marchează o îmbunătățire decisivă”, subliniind că aceasta face rezoluția „mai credibilă și mai accesibilă pentru băncile mici și medii”.
Un alt obiectiv major al pachetului legislativ este reducerea dependenței de intervențiile finanțate din bani publici. Regulile mențin principiul conform căruia acționarii și creditorii unei bănci trebuie să suporte pierderi de cel puțin 8% din totalul pasivelor și fondurilor proprii înainte de accesarea oricăror resurse externe.
În acest context, este introdus mecanismul „bridge the gap”, care permite utilizarea fondurilor din schemele de garantare a depozitelor pentru atingerea acestui prag, în special în cazul băncilor finanțate predominant din depozite.
Statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a utiliza aceste fonduri pentru măsuri preventive, menite să evite intrarea în faliment a unei bănci sau să asigure accesul deponenților la fonduri în caz de insolvență.
Kira Marie Peter-Hansen, raportoare pentru Directiva privind schemele de garantare a depozitelor, a declarat că „în mediul geopolitic și economic volatil de astăzi, este mai important ca oricând să avem un cadru de reglementare robust și rezilient”.
Pachetul legislativ include trei componente principale: Directiva privind redresarea și rezoluția bancară, Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție și Directiva privind schemele de garantare a depozitelor. Împreună, acestea redesenează modul în care Uniunea Europeană gestionează eșecurile bancare.
Potrivit declarațiilor oficiale, reforma face parte din revizuirea mai amplă a cadrului european de gestionare a crizelor și asigurare a depozitelor (CMDI). Noile reguli vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și vor deveni aplicabile, în majoritate, după o perioadă de 24 de luni.
Cu toate acestea, mai mulți eurodeputați au subliniat că reforma reprezintă un progres important, dar nu echivalează cu finalizarea uniunii bancare, în absența unui sistem european complet de asigurare a depozitelor.
