Profesorii implicați în elaborarea programei de română pentru liceu, solicitați să semneze un act de confidențialitate
Scandal în Ministerul Educației, după ce mai multe personalități vizibile ale societății au atras atenția că profesorii care au lucrat la noua programă de limba română din liceu au fost „somați” să semneze un act de confidențialitate.
Mai multe personalități experte în Educație au atras atenția în spațiul public că grupul de profesori care lucrează din vară la elaborarea programei a fost somat să semneze un act de confidențialitate.
Pe românește, nimeni dintre cei prezenți în grupul de lucru nu are permisiunea să vorbească nimic despre ce s-a discutat în grupul de lucru al programei de română.
Radu Szekely, consultant educațional și fost consilier în Ministerul Educației, a stras atenția în spațiul public asupra gravului derapaj. „O reformă reală nu se face „cu ușile închise”, ignorând semnalele specialiștilor în științele educației care nu sunt de acord cu noi. O programă care va influența generații nu se face într-o șuetă cu 30 de colegi pe timpul verii, mimând apoi dezbaterea vreme de câteva luni în grupuri de lucru formate din specialiști forțați, prin semnarea unui act de „non-disclosure”, să tacă”, a scris Szekely pe contul său oficial de Facebook.
El a argumentat că lipsa de transparență în procesul de elaborare a acestui document a dus la rezultatul de azi: o programă ruptă de nevoile reale ale elevului de 15 ani, prezentată foarte târziu, sperând, probabil, ca ministrul să cedeze sub presiunea timpului puțin rămas.
„Susțin, deci, acest memoriu nu pentru a critica de dragul criticii, sau pentru a genera „breaking news”, ci pentru că mi-e greu să accept că „reforma” înseamnă restaurație, mai ales în condițiile în care vorbim mult și des despre nevoia de sincronizare a învățământului românesc la societatea de mâine. Educația este despre elevi, despre copii. Nu pot să uit asta”, a adăugat Szekely.
Liviu Papadima, fost decan al Facultății de Litere a Universității din București și fost prorector al acestei instituții, a evidențiat și el caracterul fără precedent al acestei măsuri. „Așteptarea apariției lor a fost intensă, augmentată și de o măsură oficială fără precedent: cei care au lucrat la elaborarea programelor au fost somați să semneze un contract de confidențialitate, prin care se obligau să nu dezvăluie nimănui ce se discută în grupurile de lucru. De parcă ar fi participat la proiectarea unei dotări militare ultrasecrete și nu a unui document care urma oricum să fie pus în câteva săptămâni sub ochii concetățenilor”, a scris acesta într-un amplu articol.
Lipsa totală de transparență într-un exercițiu care, prin definiție, ar fi trebuit să presupună o vizibilitate națională, un dialog onest al societății, este debusolant. „De fapt, în ce privește programa de română afișată, ea ar fi trebuit precedată, în mod normal, de o dezbatere consistentă privind proiectul curricular pentru întreg ciclul liceal de patru ani. Ce ar urma să se întâmple în clasele a X-a, a XI-a și a XII-a a rămas, pentru publicul ignorant, sub pecetea tainei”, a concluzionat Papadima, care se numără printre criticii cei mai vocali ai programei propuse de Ministerul Educației.
