Primele două moțiuni ale Opoziției, respinse. Ilie Bolojan reacționează în legătură cu moțiunea care îl vizează
Moțiunea simplă împotriva lui Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, a fost respinsă în Senatul României, după o dispută procedurală privind votul.
În urma votului secret, 44 de senatori au fost „pentru”, 74 „împotrivă” și 2 s-au abținut, astfel moțiunea nu a trecut.
Moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan a fost supusă votului după o dezbatere în plenul Senatului. În cadrul acesteia, senatoarea Olga Onea, membră a grupului Pace – Întâi România, i-a adresat premierului o serie de cinci întrebări critice legate de situația din sistemul educațional.
„Elev Ilie Bolojan, astăzi dați test. Prima întrebare: ce faceți când un profesor moare sau se pensionează și copiii rămân fără predare? Nota 4. A doua întrebare: cum explicați că la matematică, fizică și chimie predarea este asigurată de profesori necalificați sau deloc? Nota 4. A treia întrebare: cum explicați plecarea numeroasă a cadrelor didactice din sistem? Nota 4. A patra întrebare: ați închis școli sub pretextul optimizării, iar acum elevii fac naveta zeci de kilometri. Nota 1. A cincea întrebare: de ce ați redus bursele studenților și apoi vă mirați de creșterea abandonului universitar? Nota 1”, a declarat senatoarea.
Ulterior, ea a mai spus: „Elev Ilie Bolojan, ați avut cinci întrebări și ați răspuns greșit la toate. La educație sunteți repetent. Opriți-vă, ați dus țara în gard.”
Reprezentanții PSD au ales să nu ia cuvânt în cadrul moțiunii ce îl vizează pe Bolojan, deși au criticat anterior acordul UE-Mercosur, vizat de prima moțiune simplă.
Ilie Bolojan a intervenit în plen și a subliniat că educația universitară nu se limitează la burse sau transport, ci trebuie să se concentreze pe calitate, competențe și oportunități reale pe piața muncii.
„Burse, transport, condiții de trai. Sunt subiecte importante, dar educația universitară înseamnă cu mult mai mult: calitatea, competențele, șansele reale pe piața muncii, cercetare și inovare, contribuție directă la dezvoltarea României. Acestea ar trebui să fie în centrul unei dezbateri complete despre învățământul superior”, a spus el.
Ministrul interimar a precizat că studenții au nevoie de sprijin financiar, motiv pentru care există burse sociale în valoare de 925 de lei pe lună, stabilite de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior. În prezent, 40.000 de studenți beneficiază de aceste burse.
„Facultățile primesc de la Ministerul Educației un fond total de burse de 1,5 miliarde lei și decid câte sunt sociale, dar nu mai puțin de 30% din cele acordate trebuie să fie sociale”, a adăugat Bolojan.
El a menționat că resursele financiare nu sunt nelimitate și că este necesară păstrarea echilibrului bugetar.
„Statul suntem noi, cu toții. Banii statului sunt banii adunați de la cei care lucrează în România și tot ceea ce plătește peste ceea ce producem este din împrumuturi. Bursa nu este însă un salariu minim, nu este întreținere completă, nici nu poate fi. Este un ajutor pe cât de mare ne-l permitem.”
Bolojan a pus accent și pe importanța calității învățământului și a performanței programelor de studii.
„Calitatea pregătirii în universități trebuie să crească, iar finanțarea nu trebuie să fie doar după numărul de studenți. Trebuie să fie și în funcție de performanța programelor de studii. Cum o măsurăm? În funcție de performanța studenților, câți ajung la absolvire, câți muncesc în domeniile pentru care s-au pregătit, cu ce rezultate, care este performanța cercetării. Trebuie să avem o imagine clară asupra traseului absolvenților.”
De asemenea, el a subliniat necesitatea reducerii birocrației academice, îmbunătățirea recrutării și promovării profesorilor, întărirea integrității academice și transferul cunoașterii către societate prin cercetare aplicată, inovare și colaborări cu economia și administrația.
„Universitățile trebuie să fie un motor al modernizării.”
Totodată, Bolojan a criticat poziția opoziției.
„În afară de elevii care erau acolo, era o grupă de studenți și dacă ne gândim la rece, cred că asta ar trebui să ne pună pe gânduri. Pentru autorii moțiunii de azi, toate acestea nu contează.”
Înainte de vot, Ilie Bolojan a mai luat cuvântul la tribuna Senatului, oferind răspunsuri și argumente legate de moțiunea care îl privește.
Tot în plen, a fost dezbătută și o moțiune simplă referitoare la acordul UE-Mercosur, care a fost respinsă cu 38 voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 25 de abțineri.
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a criticat deciziile Guvernului legate de acordul Mercosur, acuzând ministrul de Externe de lipsă de competență și o abordare superficială în diplomație.
„Cu tot respectul pentru doamna ministru, pe unde s-o afla, dar sunt sigur că mă va asculta, de la începutul mandatului dvs., nu faceți decât să vă plimbați prin diverse cancelarii cu pălăria căzută peste ochi. Mă refer, desigur, la o pălărie simbolică mult prea largă față de circumferința competenței dumneavoastră în raport cu funcția de ministru de Externe.”
El a mai spus că diplomația ministrului se reduce la „o colecție de poze postate pe Facebook sau pe Instagram” și a criticat modul în care a fost asumat votul privind acordul Mercosur, fără consultarea coaliției sau a Parlamentului.
„Mandatul dat de Guvernul României pentru acordul Mercosur, mandatul pentru un vot care angajează România pentru 10 ani. Un mandat fără mandat, de fapt. Fără o discuție, măcar în coaliție. Fără un studiu care să arate care sunt interesele și mai ales obiectivele României. Asumarea publică a domnului prim-ministru pentru acest vot fără mandat o arată pe doamna Țoiu ca fiind doar o unealtă. Dar să nu confundăm unealta cu autorul.”
Totodată, Zamfir a afirmat că prim-ministrul are impresia că Guvernul îi aparține exclusiv și ia decizii unilaterale, încălcând procedurile legale și acordurile de coaliție.
În replică, Ilie Bolojan a declarat în plen că moțiunea simplă pe acordul UE-Mercosur se bazează pe două premise false: că decizia a fost luată în clandestinitate și că acordul ar fi defavorabil României.
„Întreaga construcție a textului moțiunii lasă impresia că semnatarii au aflat despre acest acord abia în momentul în care Uniunea Europeană a anunțat încheierea negocierilor. Realitatea este însă că acest acord, unul dintre cele mai ample acorduri comerciale
