Povestea melodiilor folosite pentru trezirea astronauților în cadrul misiunii Artemis II
NASA a oferit câteva răspunsuri așteptate despre o tradiție bine cunoscută a agenției spațiale americane. La NASA, astronauții sunt treziți adesea cu melodii alese special, o practică menită să le înceapă ziua mai motivant.
Pe durata fiecărei zile din misiunea Artemis II, desfășurată pe orbita Lunii, echipajul capsulei Orion a fost trezit, conform tradiției NASA, cu câte o piesă muzicală diferită.
Selecțiile au variat de la interpretări mai liniștite, precum coverul lui Young & Sick după „Sleepyhead” al trupei Passion Pit, până la tonuri energice, cum este „Working Class Heroes (Work)” în varianta lui CeeLo Green, dar și hitul pop „Pink Pony Club” semnat de Chappell Roan.
Potrivit NASA, melodiile au fost alese chiar de „echipajul lunar”. Cei patru astronauți din misiunea Artemis II au oferit, în sfârșit, câteva explicații suplimentare despre semnificația și poveștile din spatele acestor alegeri muzicale.
„Familia mea mi-a sugerat melodia de azi-dimineață „Under Pressure” de Queen și David Bowie și aceasta a fost preferata mea până acum”, a declarat astronautul Agenției Spațiale Canadiene, Jeremy Hansen, în timpul unei conversații în direct cu prim-ministrul canadian Mark Carney, care a avut legătura cu nava spațială Orion.
Astronautul NASA Victor Glover a povestit că soția sa a intervenit într-una dintre alegerile sale muzicale, înlocuind-o cu piesa „Good Morning”, compusă de Mandisa și TobyMac. El a descris momentul ca fiind unul plăcut și neașteptat: „A fost foarte frumos să mă trezesc cu ea, așa că îi mulțumesc. Aceasta a devenit melodia mea preferată.”
În paralel, Reid Wiseman a explicat că „Tokyo Drifting”, interpretată de Glass Animals și Denzel Curry, este o piesă pe care o ascultă anual, în vacanțele petrecute în Florida alături de fiicele sale, subliniind că aceasta are o semnificație aparte pentru el: „A însemnat cel mai mult pentru mine.”
La rândul ei, Christina Koch a ales „Sleepyhead” după ce melodia a fost difuzată în urma unui somn de patru ore, chiar în prima zi a misiunii. Ea a explicat că, după multe ore de veghe, echipajul avea nevoie de un moment de revigorare.
Christina Koch a mai adăugat că piesele de trezire au fost inspirate, deși unele momente au fost prea scurte: „Au oprit „Pink Pony Club” înainte de refren, iar după aceea am fredonat-o toată ziua”.
O tradiție mai puțin obișnuită, dar deja bine înrădăcinată în programele spațiale, este aceea de a-i „trezi” pe astronauți cu muzică, practică ce datează cel puțin din 1965. Potrivit unui raport al NASA realizat de istoricul Colin Fries, aflat acum la pensie, încă din misiunile timpurii acest obicei făcea parte din rutina echipajelor.
În cazul misiunii Gemini VI, astronauții au fost întâmpinați cu piesa „Hello Dolly”, interpretată de Jack Jones, în timp ce echipajul din Gemini VII a ascultat lucrări clasice semnate de Ludwig van Beethoven și Johann Sebastian Bach, conform arhivelor.
În 1969, astronauții misiunii Apollo 10 au avut parte de selecții muzicale semnate de Frank Sinatra („It’s Nice to Go Trav’ling”) și Tony Bennett („The Best Is Yet to Come”).
În era navetei spațiale, activă între 1981 și 2011, muzica a continuat să însoțească momentele de început de zi în orbită. În 1982, echipajele au ascultat „On the Road Again” de Willie Nelson, în 1990 „Born to Be Wild” de Steppenwolf, iar în 1992 „Son of a Son of a Sailor” de Jimmy Buffett.
Un moment special a avut loc în 2005, când Paul McCartney a interpretat live, pentru echipajul de pe Stația Spațială Internațională, piesele „English Tea” și „Good Day Sunshine”.
Mai recent, în contextul pregătirilor pentru misiunea Artemis II, Hansen a declarat că a doua sa piesă preferată, după „Under Pressure”, este rezervată momentului aselenizării. Acesta a păstrat însă misterul asupra melodiei, precizând doar că alegerea va fi una „potrivită pentru acea zi” și invitând publicul să descopere titlul la momentul cuvenit.
