Ordonanța trenuleț, adoptată pe repede înainte. Austeritate mascată și un nou șoc pentru mediul de afaceri
Guvernul a adoptat, în prag de sărbători, controversata Ordonanță-trenuleț, un pachet de măsuri fiscal-bugetare prezentat oficial drept necesar pentru stabilitatea financiară a României. Dincolo de formulările tehnice și explicațiile de deficit, documentul confirmă însă o realitate dificil de ignorat: costul ajustării bugetare este transferat din nou către mediul privat și către contribuabili, nu către aparatul de stat supradimensionat.
Adoptată discret, într-un moment de atenție publică scăzută, ordonanța concentrează tăieri, înghețări și modificări fiscale care vor produce efecte directe în 2026, într-o economie deja fragilizată de inflație, impredictibilitate legislativă și lipsă de încredere.
Ajustări fiscale care lovesc din nou economia reală
Guvernul susține că unele taxe sunt „corectate” sau „relaxate”. În realitate, mediul de afaceri rămâne prins într-un climat fiscal instabil, în care regulile se schimbă constant, fără o viziune coerentă pe termen lung.
Reducerea temporară a unor impozite nu repară problema de fond: lipsa de predictibilitate. Firmele sunt puse din nou în situația de a-și reface calculele, bugetele și strategiile, în timp ce statul își păstrează intacte structurile ineficiente. Introducerea sau menținerea unor impozite tranzitorii, cu promisiunea eliminării „în viitor”, a devenit un reflex guvernamental care erodează încrederea antreprenorilor.
Pentru microîntreprinderi, modificările vin într-un moment delicat. După ani de schimbări succesive, plafonări și condiționări, noul cadru fiscal nu aduce stabilitate, ci doar o nouă etapă de adaptare forțată, cu costuri administrative și financiare reale.
Austeritate pentru unii, protecție pentru sistem
În timp ce mediul privat este chemat să suporte din nou povara ajustării, aparatul bugetar rămâne în mare parte neatins structural. Înghețarea salariilor în sectorul public este prezentată ca o măsură de responsabilitate, dar evită problema reală: dimensiunea și eficiența administrației.
Ordonanța nu propune reforme profunde, nu atacă suprapunerile instituționale și nu oferă un plan clar de reducere a risipei. În schimb, se limitează la soluții rapide, contabile, care amână din nou reforma reală a statului.
Reducerea subvențiilor pentru partide este mai degrabă simbolică decât substanțială și nu schimbă raportul real dintre cheltuielile politice și economia productivă. Mesajul transmis este unul familiar: statul cere sacrificii, dar nu se reformează pe măsura lor.
Autorități locale și presiune administrativă
Un alt efect al ordonanței vizează administrațiile locale, obligate să prezinte planuri de reorganizare în cazul dezechilibrelor financiare. Măsura pare logică în teorie, dar riscă să se transforme într-un transfer de responsabilitate, fără sprijin real pentru restructurare.
În lipsa unei reforme administrative coerente, aceste planuri riscă să rămână simple documente birocratice, în timp ce presiunea financiară se va traduce prin servicii publice mai slabe și investiții locale amânate.
Mediul de afaceri, din nou variabila de ajustare
Cea mai mare problemă a Ordonanței-trenuleț nu este o taxă anume, ci filosofia din spatele documentului. Statul continuă să trateze mediul privat ca pe o sursă inepuizabilă de resurse, chemată să compenseze dezechilibrele create de decizii politice și administrative.
În locul unei reforme autentice, guvernul a ales din nou calea scurtă: ajustări fiscale, înghețări și promisiuni. Pentru antreprenori, mesajul este clar: riscul rămâne privat, iar ineficiența publică este colectivizată.
Un final de an care confirmă direcția
Adoptarea Ordonanței-trenuleț în acest moment al anului nu este întâmplătoare. Este expresia unui mod de guvernare defensiv, concentrat pe acoperirea deficitului pe termen scurt, nu pe dezvoltare sustenabilă.
Pentru 2026, România intră oficial într-o zonă de austeritate mascată, în care mediul de afaceri plătește, statul se apără, iar reforma reală rămâne, din nou, amânată.
Citește și https://www.atlasnews.ro/romania-depasita-de-bulgaria-esec-politic-periferia-europei/
In ordonanta trenulet in zona distribuitorilor de prodise petroliere tocmai au introdus garantii de 2,5mil de ron si active tot de 2,5milioane de ron asta pentru ca in 2024 cele 3700 firme mici si mijlocii au realizat profituri de 280mil de euro …asa ca cineva s a gandit cum sa puna mana pe acesti bani falimentamd 3000 de companii…ba mai mult nu mai este voie sa se vanda marfa de la trader la trader , decat la utilizator final…Bravo celor care au initiat asta …