NYTimes: Mohammed bin Salman îl presează pe Trump să mențină conflictul cu Iranul
Prințul Mohammed bin Salman, liderul de facto al Arabiei Saudite, a exercitat presiuni asupra președintelui Trump pentru a continua războiul împotriva Iranului, susținând că operațiunea militară condusă de americani și israelieni reprezintă o „oportunitate istorică” pentru refacerea Orientului Mijlociu, conform unor surse citate de The New York Times.
În ultimele zile, Mohammed bin Salman i-a transmis lui Trump că este esențial să se insiste pe distrugerea guvernului de linie dură de la Teheran, au declarat sursele. Prințul a susținut că Iranul constituie o amenințare pe termen lung pentru Golf, care poate fi eliminată doar prin înlăturarea regimului.
Benjamin Netanyahu consideră și el Iranul o amenințare pe termen lung. Analiștii afirmă că oficialii israelieni văd drept o victorie un Iran eșuat, prea ocupat cu probleme interne pentru a amenința Israelul. În schimb, Arabia Saudită percepe un stat iranian eșuat ca pe o amenințare gravă și directă la adresa securității regionale.
Oficialii saudiți și americani de rang înalt sunt însă preocupați că un conflict prelungit ar putea determina Iranul să intensifice atacurile asupra instalațiilor petroliere saudite, iar SUA să rămână implicate într-un război fără sfârșit.
În spațiul public, Trump a oscilat între sugestii că războiul ar putea lua sfârșit curând și indicii că va escalada. Luni, președintele a postat pe rețelele de socializare despre „conversații productive cu privire la o rezolvare completă și totală a ostilităților”, deși Iranul a negat existența unor negocieri în desfășurare.
Războiul are un impact major asupra economiei și securității naționale a Arabiei Saudite. Atacurile iraniene cu drone și rachete, ca răspuns la operațiunile americano-israeliene, au generat perturbări semnificative pe piața petrolului.
Guvernul saudit a negat că prințul Mohammed ar fi insistat pentru prelungirea războiului. „Regatul Arabiei Saudite a susținut întotdeauna o rezolvare pașnică a acestui conflict, chiar înainte de începerea acestuia”, a afirmat într-un comunicat, menționând că oficialii „rămân în contact strâns cu administrația Trump, iar angajamentul nostru rămâne neschimbat”.
Totodată, guvernul a subliniat: „Principala noastră preocupare astăzi este să ne apărăm de atacurile zilnice asupra poporului nostru și a infrastructurii civile”. „Iranul a ales o abordare periculoasă la limită în locul unor soluții diplomatice serioase. Acest lucru dăunează tuturor părților interesate implicate, dar nimănui mai mult decât Iranului însuși.”
Trump a părut uneori dispus să încetinească conflictul, însă prințul Mohammed crede că ar fi o eroare și a susținut intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene pentru a slăbi guvernul de la Teheran, au spus surse apropiate oficialilor americani.
Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a precizat că administrația „nu comentează conversațiile private ale președintelui”.
Mohammed bin Salman, cunoscut pentru o conduită autoritară și reprimarea disidenței, este respectat de Trump și a influențat decizii importante ale acestuia. Prințul a susținut că SUA ar trebui să ia în calcul trimiterea de trupe în Iran pentru a prelua controlul asupra infrastructurii energetice și a forța guvernul să părăsească puterea, potrivit unor surse apropiate oficialilor americani.
Recent, Trump a analizat posibilitatea unei operațiuni militare pentru ocuparea insulei Kharg, un nod central al infrastructurii petroliere iraniene. O asemenea acțiune, fie prin trupe aeropurtate, fie printr-un atac amfibiu al pușcașilor marini, ar presupune riscuri majore.
În schimb, prințul Mohammed a pledat pentru operațiuni terestre, conform unor surse apropiate oficialilor americani.
Atitudinea Arabiei Saudite față de război este influențată atât de factori politici, cât și economici. De la începutul conflictului, atacurile iraniene au blocat în mare măsură Strâmtoarea Ormuz, ceea ce afectează industria energetică regională. Majoritatea petrolului din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit trece prin această strâmtoare pentru a ajunge pe piețele externe.
Deși Arabia Saudită și Emiratele au construit conducte ocolitoare, și acestea au fost ținta unor atacuri.
Analizele guvernamentale indică faptul că, deși prințul Mohammed ar fi preferat probabil să evite un război, acesta este îngrijorat că, dacă Trump se retrage acum, Arabia Saudită și restul regiunii vor fi nevoite să se confrunte singure cu un Iran încurajat și furios.
În această perspectivă, o ofensivă neterminată ar expune Arabia Saudită la atacuri iraniene frecvente și ar putea permite Iranului să închidă periodic Strâmtoarea Ormuz.
Yasmine Farouk, directoarea proiectului Golf și Peninsula Arabică din cadrul Grupului Internațional de Criză, a spus: „Oficialii saudiți își doresc cu siguranță ca războiul să se termine, dar contează cum se va termina.”
Un atac din 2019, sprijinit de Iran, asupra instalațiilor petroliere saudite, care a oprit temporar jumătate din producția de petrol a regatului, l-a determinat pe prinț să-și reevalueze atitudinea antagonică față de Republica Islamică.
Ulterior, oficialii saudiți au urmărit o destindere diplomatică, reluând relațiile cu Iranul în 2023, parțial datorită conștientizării că protecția oferită de alianța cu SUA este limitată, au spus oficialii saudiți.
Alte state din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, au căutat relații mai calde cu Iranul în ultimii ani din motive similare.
După decizia lui Trump de a intra în conflict, contrar recomandărilor mai multor guverne din Golf, Iranul a răspuns cu mii de atacuri cu rachete și drone asupra țărilor din zonă, zădărnicind eforturile acestora de a atrage Iranul în sfera lor de influență, au spus oficiali din Golf.
Ministrul de externe al Arabiei Saudite, Faisal bin Farhan, a declarat recent jurnaliștilor că „puțina încredere care exista înainte a fost complet spulberată”.
Arabia Saudită dispune de un stoc important de rachete Patriot pentru a intercepta atacurile iraniene ce vizează câmpurile petroliere, rafinăriile și orașele regatului.
Totuși, numărul interceptoarelor este insuficient la nivel global. Atacurile cu drone și rachete au lovit deja o rafinărie și ambasada SUA, iar fragmentele proiectilelor interceptate au ucis doi muncitori migranți din Bangladesh și au rănit peste o duzină de rezidenți străini.
De la începutul conflictului, Netanyahu a cerut operațiuni militare menite să ducă la prăbușirea guvernului iranian. Oficialii americani s-au concentrat pe degradarea capacităților navale și de rachete ale Iranului, fiind mai sceptici în privința înlă
