Numărul locuitorilor din Paris scade constant. Care este cauza?
Parisul se confruntă cu aceleași probleme de acces la locuințe ca și alte capitale europene importante, cum ar fi Madridul, având prețuri exorbitante ale proprietăților, creșteri ale chiriilor, o lipsă evidentă de locuințe și o proporție mare de spații de birouri pe piața imobiliară.
Depopularea accentuată a capitalei franceze, cu o pierdere netă de peste 200.000 de locuitori în puțin peste 10 ani, este un fenomen demn de studiu, în contrast cu alte capitale care se confruntă cu un aflux de populație. Strategul șef al Apollo, Torsten Slok, a subliniat că numărul locuitorilor din Paris continuă să scadă din cauza unor factori precum accesibilitatea, limitarea construcțiilor noi, proliferarea închirierilor pe termen scurt și transformarea unităților rezidențiale în birouri.
Tendințele demografice din Paris sunt influențate de migrația netă negativă. Între 2015 și 2021, excesul de nașteri a contribuit la o creștere a populației de 0,6% anual, dar migrația netă negativă a dus la o scădere de 1,2%. Această migrație negativă afectează toate grupele de vârstă, cu excepția tinerilor între 18 și 24 de ani, care vin la Paris, dar pleacă ulterior.
Institutul Național Francez de Statistică și Studii Economice (INSEE) preconizează că, dacă tendințele actuale se mențin, populația Parisului ar putea scădea la 2.064.000 de locuitori până în 2040. În contrast, populația din alte departamente ale regiunii pariziene crește, cu rate anuale între 0,45% și 0,76% între 2016 și 2022.
Un raport INSEE a identificat deficitul de locuințe de închiriat, creșterea costurilor locuințelor și dorința pentru o calitate a vieții mai bune în afara orașului ca factori majori pentru această scădere a populației. Sociologa renumită, Saskia Sassen, susține că prețurile ridicate ale locuințelor generează un efect de evicțiune, care împinge gospodăriile cu venituri mai mici din oraș, adâncind inegalitățile sociale.
Strategiile de urbanism și economia urbană contribuie la această dinamică, unde gospodăriile cu venituri mai mari pot plăti mai mult pentru locuințe centrale, iar cererea mare și oferta limitată cresc prețurile. Aceasta determină o migrație a profesioniștilor cu salarii mici către suburbii mai accesibile, dar mai puțin conectate.
Autoritățile pariziene, precum Alexandra Cordebard, afirmă că scăderea populației este legată de „explozia locuințelor goale”. Deși măsurile de control al chiriilor au stabilizat prețurile, oferta de proprietăți de închiriat rămâne insuficientă. Parisul este atractiv pentru străini și pentru cei cu venituri mari, care cumpără apartamente ca investiții, ceea ce reduce disponibilitatea locuințelor pentru rezidenți.
Problemele de construcție sunt agravate de lipsa terenurilor disponibile și de reglementările riguroase. Conform datelor, între aprilie 2022 și martie 2023, au fost autorizate doar 3.000 de locuințe noi în Paris. Ca răspuns, Consiliul Local Paris a inițiat un plan amplu de reamenajare și expropriere pentru a crea apartamente de închiriat la prețuri accesibile.
Acest program ambițios vizează ca până în 2035, 40% din reședințele principale din Paris să primească subvenții publice, cu o proporție semnificativă destinată persoanelor cu venituri mici. Jacques Baudrier justifică aceste măsuri ca fiind esențiale pentru a împiedica Parisul să devină o enclavă exclusivistă, avertizând că, fără intervenții, orașul ar putea deveni predominant un spațiu pentru birouri și unități de cazare turistică. Totuși, există temeri că aceste măsuri ar putea restricționa și mai mult închirierile private, complicând și mai mult problema locuințelor.
