Analiză editorială Atlas News | Articol de opinie
În marile saloane ale Europei vechi, cu lambriuri scumpe și tapițerii de epocă, se aude din nou foșnetul brocartului. Haine elegante din vremuri demult apuse, dar tocite pe la coate. Nobilii s-au adunat la masa cu argintărie și cristaluri și, ca în orice poveste clasică, subiectul nu este propria risipă, ci vecinul. Vecinul american. Cel care are bani din propriul succes, investește în proprietăți și industrie, vorbește tare și direct, nu cere voie și nu își cere scuze că există.
Declarațiile recente ale președintelui francez Emmanuel Macron și ale președintelui german Frank-Walter Steinmeier au fost prezentate public drept semnale de alarmă pentru ordinea internațională. „SUA se îndepărtează de aliați”, spune Parisul. „SUA distrug valorile lumii”, avertizează Berlinul. Lumea ar deveni, în această viziune, o „peșteră de tâlhari”.
O formulare spectaculoasă. Dar și profund selectivă.
O memorie foarte scurtă
Nobilii Europei par să fi uitat câteva detalii incomode. De pildă, că fără americanii „lipsiți de maniere”, astăzi o bună parte a continentului ar fi vorbit germană nu din politețe diplomatică, ci din obligație istorică. Au uitat că reconstrucția Europei de Vest nu s-a făcut din poezie franceză sau filozofie germană, ci din bani americani, livrați prin Planul Marshall, fără de care ruinele ar fi rămas ruine mult mai mult timp.
Au uitat și ceva și mai sensibil: pacea confortabilă în care țările lor s-au dezvoltat timp de decenii. Umbrela de securitate americană nu a fost un slogan, ci o realitate finanțată, întreținută și asumată în principal de Statele Unite. În timp ce Europa își construia state sociale generoase, sisteme birocratice stufoase și discursuri morale sofisticate, nota de plată pentru securitate era, în mare parte, achitată de peste Atlantic.
Colonialismul, noua insultă preferată
Invocarea „noilor forme de colonialism și imperialism” sună bine într-un discurs. Este o formulă care activează reflexe vechi și emoții puternice. Problema este că vine din partea unor state care au practicat colonialismul real, istoric, sistematic, mult mai mult timp decât America modernă. A vorbi despre imperialism american în timp ce ignori propriul trecut colonial este, în cel mai bun caz, o formă de amnezie selectivă.
America nu a cerut Europei să se dezarmeze, să depindă strategic sau să transforme dependența în virtute. Europa a ales singură acest drum, confortabil cât timp altcineva plătea factura finală.
Când protectorul pleacă, rămâne orgoliul
Astăzi, când Washingtonul își mută prioritățile, când spune deschis că nu mai este dispus să susțină la nesfârșit o Europă care critică, dar nu contribuie proporțional, reacția nu este introspecția. Este aroganța. Este tonul superior al unor nobili rămași cu proprietăți falimentare, care, în loc să-și repare acoperișul, discută cu emfază despre lipsa de maniere a vecinului prosper.
America nu „distruge valorile lumii”. America își redefinește interesele. Iar diferența dintre cele două este esențială. Valorile invocate de liderii europeni au fost, de multe ori, confortabil aplicate selectiv, în funcție de costuri și beneficii politice interne.
O poveste despre ipocrizie și realitate
Povestea nu este despre un american care vine să dea lecții civilizației. Este despre o Europă care a confundat protecția cu dreptul permanent, ajutorul cu obligația eternă și alianța cu subordonarea tacită a intereselor altuia.
Când America spune „ajunge”, Europa răspunde cu discursuri morale. Dar discursurile nu țin loc de armate funcționale, de industrii de apărare solide sau de decizii politice asumate. Ele țin loc, cel mult, de aplauze într-o sală plină de oglinzi la un bal organizat pe bani de împrumut.
Concluzia este simplă
Nobilii Europei pot continua să bârfească vecinul american, să-i ironizeze stilul și să-i conteste intențiile. Dar adevărul rămâne incomod: fără America, multe dintre privilegiile pe care astăzi le apără cu vehemență nu ar fi existat niciodată.
Iar atunci când protectorul pleacă, nu protectorul este cel care trebuie certat, ci cei care au confundat protecția cu un drept natural.
Acesta este un articol de opinie. Punctele de vedere exprimate aparțin autorului și reflectă linia editorială Atlas News, care susține o analiză critică, realistă și necosmetizată a raporturilor de putere internaționale.
Citește și România fără voință în ”Coaliția de Voință” – Analiză editorială Atlas News
