Scădere record a nivelului apei în Marea Baltică: 67 cm sub media din 1886
La începutul lunii februarie, Marea Baltică a pierdut aproximativ 275 de miliarde de tone de apă, iar nivelul său a ajuns cu 67 cm sub orice valoare înregistrată din anul 1886.
Acest declin semnificativ contrastează puternic cu tendința globală de creștere a nivelului oceanelor, semnalând un fenomen invers într-un bazin semiînchis, mai arată Euronews.
Institutul de Oceanologie al Academiei Poloneze de Științe a identificat drept cauză imediată o combinație între vânturi puternice din est și un sistem atmosferic de înaltă presiune. Aceste elemente au determinat deplasarea masei de apă prin strâmtorile daneze spre Marea Nordului.
Experții subliniază că astfel de episoade extreme sunt strâns legate de schimbările climatice și de destabilizarea vortexului polar, fenomen care modifică curenții atmosferici și conduce la apariția unor blocaje meteorologice atipice și de lungă durată.
Oamenii de știință explică acest fenomen prin „efectul de frigider deschis”, în care aerul rece din zona arctică se deplasează spre sud, ca urmare a încălzirii accelerate a regiunii Arctice, care se încălzește de patru ori mai rapid decât media globală.
Topirea ghețarilor, desalinizarea apelor și creșterea temperaturilor perturbă echilibrul delicat al ecosistemelor marine. Apele mai calde și sărace în sare favorizează înflorirea algelor, care reduce semnificativ nivelul oxigenului și afectează grav biodiversitatea acvatică.
Biologii marini atrag atenția că schimbările climatice accelerează o reorganizare a speciilor în regiunile nordice. Speciile provenite din habitate mai sudice își extind teritoriul spre nord, intrând în competiție cu fauna arctică autohtonă.
Totodată, creșterea temperaturii oceanelor provoacă albirea coralilor, un proces devastator prin care recifele își pierd algele simbiotice esențiale și se degradează rapid.
Experții avertizează că, în urma unui val de căldură marină, un recif plin de viață poate deveni un deșert subacvatic în doar câteva săptămâni.
Deși, în ultimele decenii, organizația HELCOM și cooperarea statelor riverane au contribuit la o reducere a poluării, Marea Baltică rămâne un ecosistem fragil. Salinitatea scăzută limitează diversitatea speciilor marine, iar starea populației de cod este deosebit de precară.
Specialiștii atrag atenția că procesul natural de auto-purificare al mării este lent și poate dura decenii până când efectele sale se vor face simțite.
