Nicușor Dan solicită reexaminarea legii fondurilor europene pentru nerespectarea bicameralismului parlamentar
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului o cerere de reexaminare a legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.
În cererea sa, Dan susține că a fost încălcat principiul constituțional al bicameralismului, motiv pentru care cere reluarea dezbaterilor parlamentare.
Conform Administrației Prezidențiale, legea a fost transmisă la promulgare pe 24 decembrie 2025 și are ca obiect aprobarea OUG nr. 45/2025 fără modificări, completarea OUG nr. 133/2021, precum și introducerea unor dispoziții care permit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să folosească anumite sume de bani pentru plata cheltuielilor solicitate de beneficiari, inclusiv în cazul unor proiecte pentru care a fost formulată o sesizare de fraudă.
În cererea de reexaminare, președintele arată că, din analiza parcursului legislativ și din compararea formelor succesive ale actului normativ, rezultă că legea contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, care consacră funcționarea Parlamentului în sistem bicameral.
„Din analiza parcursului legislativ al legii criticate și din compararea formelor pe care aceasta le-a avut de la momentul inițierii și până la momentul adoptării, reiese faptul că legea transmisă la promulgare contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, motiv pentru care apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament”, se arată în cererea de reexaminare.
Nicușor Dan subliniază că ambele Camere ale Parlamentului trebuie să-și exercite rolul deliberativ. Constituția nu permite adoptarea unei legi în forma finală fără dezbaterea acesteia în ambele foruri legislative. El menționează că modificările aduse de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, depășesc cadrul stabilit de Senat, prima Cameră sesizată, creând astfel o diferență semnificativă de conținut juridic.
„De altfel, Curtea Constituțională a dezvoltat prin deciziile sale o veritabilă „doctrină” a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710/2009 și Decizia nr. 89/2017). Ca urmare, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului”, se mai arată în cerere.
Potrivit președintelui, modificările și completările aduse de Camera decizională unui proiect de lege sau unei propuneri legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să corespundă materiei și formei stabilite de prima Cameră. În caz contrar, se ajunge la situația în care o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472/2008 și Decizia nr. 89/2017).
