Provocarea reconstrucției Gazei
După încetarea focului, mii de palestinieni din Gaza s-au întors în cartierele lor, conștienți că locuințele lor sunt în ruine. Reconstrucția locuințelor, afacerilor și a tuturor instituțiilor și serviciilor necesare pentru o revenire la viața normală în Gaza reprezintă o provocare uriașă, estimată de ONU la 70 de miliarde de dolari.
Prof. Andreas Krieg, expert în securitate în Orientul Mijlociu, afirmă că situația este „mai gravă decât a o lua de la zero”, deoarece nu se începe de la nisip, ci de la moloz. Un raport recent indică faptul că nivelul distrugerii în Gaza se ridică la aproximativ 84%, iar în anumite zone, cum ar fi Gaza City, acesta ajunge chiar până la 92%. Jaco Cilliers, reprezentant special al Programului de Dezvoltare al ONU pentru palestinieni, menționează că evaluările sugerează că ar putea exista peste 60 de milioane de tone de resturi de curățat în Gaza.
Curățarea resturilor
Primul pas al oricărui proces de reconstrucție postconflict este curățarea rămășițelor războiului. Molozul nu este doar un amestec de beton și metal îndoit, ci conține și rămășițe umane și bombe neexplodate. Philip Bouverat, fost executiv JCB, subliniază că este esențial să se facă zonele sigure, iar ulterior urmează un proces de sortare și măcinare a resturilor. Materialele precum plasticul și oțelul vor fi îndepărtate, iar betonul rămas va putea fi reutilizat. Totuși, eforturile de construcție vor necesita importuri masive de materiale, ceea ce va necesita construirea unui port în adâncime pentru a facilita transportul acestora.
Restabilirea serviciilor esențiale
Unul dintre cele mai urgente nevoi pentru locuitorii din Gaza este accesul la apă potabilă. Conform estimărilor UNICEF, peste 70% din cele 600 de facilități de apă și canalizare au fost afectate sau distruse din 7 octombrie 2023. Reparațiile au fost îngreunate de atacurile aeriene și de artilerie israeliene, precum și de lipsa de unelte. Maher Najjar, adjunctul directorului Utilităților Municipale de Coastă, raportează că toate cele șase stații de tratare a apelor uzate din Gaza sunt deteriorate, iar pierderile totale sunt estimate la aproximativ 1 miliard de dolari.
Impactul asupra locuințelor
Potrivit estimărilor ONU, 282.904 case și apartamente din Gaza au fost afectate sau distruse, dar aceste cifre ar putea fi subestimate, având în vedere recentele operațiuni militare din Gaza City. Municipalitatea din Gaza City a declarat că 90% din drumurile sale au fost afectate de conflict. Shelly Culbertson de la RAND Corporation afirmă că reconstrucția locuințelor ar putea dura decenii, având în vedere restricțiile anterioare asupra materialelor de construcție impuse de Israel.
Problemele cu energia
Sistemul de energie din Gaza era deja sub presiune înainte de război, iar de la 11 octombrie 2023, Gaza a experimentat o întrerupere aproape totală a energiei electrice. O evaluare comună a Băncii Mondiale, Uniunii Europene și ONU estimează că peste 80% din activele de generare și distribuție a energiei electrice au fost distruse sau nefuncționale, cu daune estimate de peste 494 milioane de dolari.
Impactul asupra agriculturii
Analizele arată că 82,4% din culturile anuale și peste 97% din culturile de arbori au fost afectate în timpul războiului, ceea ce a dus la o insecuritate alimentară severă și chiar la o declarație de foamete în Gaza City. Bouverat subliniază că, pentru a recupera agricultura, terenurile trebuie curățate de bombe neexplodate și mine.
Reconstrucția educației
Aproape jumătate din populația Gazei înainte de război avea sub 18 ani, ceea ce face reconstrucția școlilor esențială pentru o revenire la normalitate. 91,8% din clădirile școlare din Gaza au nevoie de reconstrucție completă sau de lucrări majore de reabilitare pentru a deveni funcționale. Instituții de învățământ superior, precum Universitatea al-Azhar și Universitatea Israa, au fost de asemenea distruse de atacurile israeliene.
Reconstrucția Gazei se anunță a fi o sarcină monumentală, cu implicații profunde pentru viitorul regiunii și pentru viața cotidiană a locuitorilor săi. Fără un plan bine definit și resurse adecvate, procesul ar putea dura decenii, lăsând comunitatea în continuare vulnerabilă la noi crize.
