Lecturi potrivite pentru zilele geroase de austeritate
Într-o lume în care vremea și starea de spirit par adesea interconectate, lecturile pot oferi o evadare binevenită din cotidian.
Gabriela Adameșteanu este o figură proeminentă în peisajul literar și cultural românesc, cu o carieră ce a început în 1975 cu romanul „Drumul egal al fiecărei zile”, care a fost recompensat cu Premiul pentru Debut și Premiul Academiei. Aceasta a continuat să capteze atenția publicului cu prozele scurte din „Dăruiește-ți o zi de vacanță” și, mai ales, cu romanul „Dimineață pierdută” (Editura Cartea Românească, 1984), care a confirmat locul său în literatura română. Recent, a apărut un nou volum de proză memorialistică și eseistică, intitulat „Meserii nerecomandate femeilor” (Editura Polirom, 2025), care reunește o autobiografie extinsă, jurnale de stări și trăiri personale, dar și o analiză a condiției femeii scriitoare în societatea românească contemporană.
Acest volum oferă nu doar o privire asupra biografiei sale și a istoriei unei familii pe mai multe generații, ci și o frescă a societății românești din ultimul secol, cu observații acute despre mișcarea feministă din România. Ultima parte a cărții abordează aspectele controversate ale dosarelor de după 1989, lăsând cititorii să se întrebe cât de mult din ceea ce a fost dezvăluit este adevărat. „Must read cu atenție și răbdare” este recomandarea pentru această lucrare esențială.
O altă carte care ar putea atrage atenția cititorilor este „Bucureștiul gangsterilor 1945” (Editura Vremea, 2025), semnată de Alexandru Armă. Acesta, licențiat în istorie și geografie, oferă o incursiune în viața interlopilor dintr-un București postbelic, explorând cum orașul a fost afectat de război și de schimbările politice. Volumul este descris ca o „frescă a Bucureștiului din anul 1945” și este recomandat nu doar celor pasionați de istorie, ci și celor interesați de criminologie, aducând în discuție atât infracționalitatea, cât și abuzurile din perioada comunistă.
Un alt titlu de interes este „Integrala poveștilor. Prințul fericit și alte povești. Casa cu rodii” (Editura Humanitas, 2025), o culegere de povești de Oscar Wilde, tradusă de Liana Alexandru și ilustrată de Ana Alfianu. Această lucrare reunește două dintre cele mai cunoscute culegeri de povești ale autorului, aducând în prim-plan texte care au rezistat testului timpului, cum ar fi „Prințul fericit” și „Uriașul cel egoist”. Traducerea oferă nu doar acces la povestiri, ci și o oportunitate de a înțelege subtilitățile limbii și istoria literară.
În ceea ce privește literatura filosofică, „Wittgenstein. O biografie critică” (Editura Ratio et Revelatio, 2025), scrisă de Edward Kanterian, oferă o privire detaliată asupra vieții și operei gânditorului german. Kanterian, profesor britanic cu rădăcini românești, reînvie interesul pentru gândirea lui Wittgenstein, explorând momentele esențiale din viața sa, inclusiv laturile mai puțin cunoscute ale personalității sale. Această biografie detaliază nu doar realizările sale intelectuale, ci și tumultul personal, inclusiv aspectele legate de orientarea sa sexuală și prieteniile în contextul politic al vremii.
