Italia amână închiderea centralelor pe cărbune până în 2038 din cauza crizei energetice

4 Min Citire

Italia amână închiderea centralelor pe cărbune până în 2038 din cauza crizei energetice

Camera inferioară a Parlamentului italian a votat un proiect legislativ prin care închiderea termocentralelor pe cărbune se amână până în 2038, cu 13 ani mai târziu decât termenul inițial, stabilit pentru sfârșitul anului 2025.

Această decizie reflectă o schimbare de abordare în contextul presiunilor energetice tot mai mari și al incertitudinilor generate de evoluțiile geopolitice. Guvernul condus de Giorgia Meloni pare să adopte o strategie mai precaută, care pune accent pe securitatea aprovizionării cu energie.

Proiectul legislativ nu este încă definitiv, fiind necesară și aprobarea Senatului pentru a intra în vigoare. Cu toate acestea, votul din Camera inferioară indică o orientare clară a actualei majorități politice.

Amânarea renunțării la cărbune vine într-un moment în care piețele energetice sunt afectate de tensiunile internaționale, inclusiv de conflictul din Iran. Aceste evoluții au generat temeri legate de securitatea aprovizionării și de stabilitatea prețurilor la energie.

Publicitate
Ad Image

Autoritățile italiene au invocat necesitatea de a avea soluții de rezervă în cazul unei crize energetice. În acest context, menținerea capacităților pe bază de cărbune este văzută ca o opțiune de siguranță.

Ministrul Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, a declarat recent că Italia ar putea chiar să repornească unele termocentrale pe cărbune dacă situația din Orientul Mijlociu se va deteriora și va afecta livrările de energie.

În prezent, Italia are patru termocentrale pe cărbune aflate în conservare. Trei dintre acestea sunt deținute de Enel, una dintre cele mai mari companii de utilități din Europa.

Menținerea acestor capacități permite autorităților să reacționeze rapid în cazul unor probleme de aprovizionare. Deși centralele nu sunt active în mod constant, ele pot fi repornite în situații de urgență.

Această strategie este susținută de structura diversificată a importurilor de gaze ale Italiei, care includ furnizori precum Norvegia, Algeria și Azerbaidjan. Cu toate acestea, incertitudinile geopolitice determină autoritățile să păstreze opțiuni suplimentare pentru asigurarea securității energetice.

Reprezentanții coaliției de guvernare au susținut public decizia de amânare a eliminării cărbunelui. Formațiunea Liga, parte a guvernului, a argumentat că această măsură este justificată de contextul actual.

„Este corect şi responsabil” să fie reconsiderată renunțarea la cărbune, în condițiile „actualei crize internaţionale serioase energetice”, au transmis reprezentanții partidului.

Italia adoptă o schimbare de priorități, în care securitatea energetică devine un obiectiv imediat, chiar dacă acest lucru presupune amânarea unor angajamente climatice.

Decizia autorităților italiene a fost criticată de organizațiile de mediu, care consideră că amânarea renunțării la cărbune reprezintă un pas înapoi în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Filiala din Italia a World Wildlife Fund a reacționat dur, calificând măsura drept „o schimbare periculoasă pentru lupta contra schimbărilor climatice şi pentru sănătatea cetăţenilor”.

Criticii susțin că menținerea centralelor pe cărbune va duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și va afecta calitatea aerului. În același timp, aceștia avertizează că decizia ar putea încetini tranziția către surse de energie regenerabilă.

Conform Planului Național pentru Energie și Climă din 2024, Italia își asumase eliminarea completă a cărbunelui din producția de energie până la sfârșitul anului 2025. Această strategie era parte a angajamentelor europene privind reducerea emisiilor și combaterea schimbărilor climatice.

Noua decizie modifică semnificativ acest calendar și indică o reevaluare a priorităților, în contextul provocărilor actuale.

În ansamblu, amânarea termenului până în 2038 arată că autoritățile italiene încearcă să găsească un echilibru între obiectivele climatice și necesitatea de a asigura stabilitatea energetică. Evoluția situației va depinde de aprobarea finală în Senat și de dinamica piețelor energetice internaționale.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *