Inteligența artificială nu poate substitui factorul uman în niciun domeniu
Inteligența artificială, odată considerată o ficțiune, este acum o realitate palpabilă. De câțiva ani, aceasta își face simțită prezența în industria editorială, având capacitatea de a genera texte, de a optimiza procesele redacționale și de a susține strategii de promovare și difuzare.
Entuziasmul față de aceste noi instrumente se îmbină cu temeri legitime legate de autenticitate, drepturi de autor și viitorul profesiilor din domeniu. Acestea generează reflecții dificile și urgente.
În cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurat între 3-7 decembrie 2025, Radio România Cultural și Observator cultural au organizat o serie de dezbateri sub titlul „Divanul Gaudeamus”, publicate în serial în această ediție a gazetei.
Pentru prima dezbatere, invitată a fost Eli Bădică, editoare la Nemira și creatoare a colecției „N’autor”, subiectul fiind impactul inteligenței artificiale asupra muncii editoriale. Aceasta a abordat cum se transformă citirea și evaluarea manuscriselor, precum și utilitatea și provocările noilor tehnologii.
Matei Martin a întrebat-o pe Eli Bădică cum a perceput intrarea inteligenței artificiale în procesul de lucru editorial, întrebând dacă este vorba de o schimbare reală sau una mai degrabă virtuală.
Eli Bădică a răspuns că, în prezent, în spațiul cultural românesc, inteligența artificială reprezintă mai mult o schimbare virtuală. Aceasta nu a pătruns suficient în domeniul editorial, iar până când va exista o prezență consistentă, mai sunt câțiva pași de parcurs.
„Fascinația” pentru inteligența artificială provine din faptul că ceea ce părea a fi doar o fantezie în romanele science-fiction începe să devină realitate. Totuși, există și îngrijorări legate de modul în care se va gestiona această realitate, ceea ce transformă întrebarea de la „când” și „dacă” la „cum”.
Eli Bădică a subliniat că, în ultimele luni, discuțiile dintre editori și profesioniști din industria cărții pe tema bunelor practici în utilizarea inteligenței artificiale au fost frecvente. Aceasta consideră că inteligența artificială nu poate înlocui factorul uman la niciun nivel.
„Aplicațiile bazate pe IA ar putea prelua anumite sarcini cronofage, de rutină, dar trebuie să fim prudenți în utilizarea acesteia“, a spus Eli Bădică. Ea a explicat că, deși inteligența artificială poate ajuta, factorul uman este esențial pentru a obține un produs satisfăcător.
Referindu-se la corectură, Eli Bădică a afirmat că programele de inteligență artificială pot fi utile pentru a elimina greșelile, dar nu pot înlocui ochiul uman necesar în procesul de editare. „Nu există carte fără greșeli“, a adăugat ea, recunoscând că erorile sunt inevitabile.
În ceea ce privește redactarea, Eli Bădică a menționat că aceasta este o muncă delicată, diferită de redactarea traducerilor. Inteligența artificială poate verifica o traducere, dar editarea unui text original necesită competențe specifice și discernământ din partea redactorului.
Discutând despre traducerea automată, Eli Bădică a spus că diferența dintre o traducere realizată de un om și una efectuată de inteligența artificială este semnificativă. „IA funcționează bine doar dacă este utilizată ca unealtă“, a explicat ea, subliniind că rezultatele sunt slabe atunci când se apelează exclusiv la aceasta.
Un exemplu dat de Carmen Mușat a fost traducerea „Finnegans Wake” de James Joyce, întrebând dacă inteligența artificială ar putea să se descurce. Eli Bădică a răspuns că, deși ar putea înțelege sensul textului, nu ar putea oferi o traducere de calitate.
Eli Bădică a atras atenția că, în industria cărții din România, editorii ar putea fi tentați să folosească inteligența artificială pentru a reduce costurile, ceea ce ar putea afecta standardele de calitate. Aceasta a propus o discuție între reprezentanții Asociației Editorilor, Ministerului Culturii și alți actori din domeniu pentru a găsi soluții viabile.
O altă problemă ridicată a fost cea a drepturilor de autor în cazul în care inteligența artificială intervine semnificativ în procesul de creare. Eli Bădică a afirmat că legislația în domeniu trebuie să se transforme, având în vedere că tot mai multe cărți generate de IA apar pe platforme precum Amazon.
În concluzie, Eli Bădică a subliniat importanța educației publicului pentru a înțelege cum a fost produsă o carte și a preveni astfel publicarea de lucrări de calitate inferioară. Ea a afirmat că, deși inteligența artificială avansează rapid, este crucial să stabilim ce este etic și să considerăm inteligența artificială ca o unealtă, nu ca un substitut al muncii umane.
