Gisèle Sapiro, în vizită la București
Întâlnirile cu Gisèle Sapiro de la București, organizate de revista Observator cultural cu sprijinul Institutului Francez și în parteneriat cu Facultatea de Litere din cadrul Universității din București și Librăria Kyralina, au avut ca punct de dezbatere cel mai recent volum al cercetătoarei, Qu’est-ce qu’un auteur mondial? Le champ littéraire transnational (Seuil, 2024).
Evenimentele au inclus o lansare de carte la Librăria Kyralina, moderată de Matei Martin, și o conferință la Facultatea de Litere, intitulată What is a world author?, moderată de Carmen Mușat. Sapiro a prezentat o schiță generală a cercetării sale publicate, axându-se pe câmpul literar transnațional.
Un subiect important abordat a fost câmpul literar transnațional, preluând conceptul de „câmp“ al lui Bourdieu. Sapiro a discutat despre dinamica acestuia și despre rolul intermediarilor în circulația textelor literare. Aceștia nu sunt considerați actori secundari, ci influențează semnificația unui text, exemplificând prin modul în care un editor stabilește traducerea titlului unei opere literare.
În analiza traducerilor, Sapiro a dialogat cu teoreticieni precum David Damrosch și Emily Apter, explorând problema receptării traducerilor în câmpul academic și modul în care s-a modificat aceasta de-a lungul timpului. A prezentat analize cantitative legate de evoluția traducerilor în spațiul francez, subliniind influența schimbărilor politice și socioculturale asupra intențiilor editorilor.
Delia Ungureanu a subliniat încercarea lui Sapiro de a propune o sociologie comparată a literaturii. Aceasta analizează relațiile de putere dintre literaturi și instanțele de legitimare care afectează circulația autorilor în alte culturi. Sapiro a relativizat autoritatea instituțiilor literare, discutând despre discriminările sociale și de gen promovate de juriile marilor premii literare.
Roxana Eichel a menționat importanța Premiilor „Sofia Nădejde“ în literatura românească, evidențiind prejudecățile față de literatura scrisă de femei. Sofia Ilie a discutat despre rolul platformelor de socializare ca rute alternative de autopromovare pentru autori, subliniind complexitatea acestui subiect.
Sapiro a structurat evoluția literaturii mondiale în trei etape: internaționalizare, transnaționalizare și globalizare. Prima etapă, care durează până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, este caracterizată de eurocentrism în traduceri. A doua etapă, marcată de evenimente sociopolitice importante, a dus la formarea rețelelor transnaționale și a crescut atenția asupra literaturii scrise de femei.
Ultima etapă, legată de globalizare, vizează recunoașterea autorilor din spații marginale și periferice, în contextul inegalităților sociale. Deși limba engleză domină, se încearcă creșterea vizibilității literaturilor în limbi de circulație restrânsă.
Intervențiile publicului au fost relevante, inclusiv discuții despre cenzură și legătura dintre volumul Qu’est-ce qu’un auteur mondial? și lucrarea anterioară a lui Sapiro, Des mots qui tuent. La responsabilité de l’intellectuel en temps de crise, 1944-1945. Sapiro este apreciată pentru abordarea literaturii ca „metodă de cunoaștere“, ceea ce oferă un reper important în cercetarea literară.
