Ginerele Ceaușeștilor își exprimă prima reacție după refuzul Curții Militare: vom persevera în lupta noastră pentru anularea sentinței

Autor:
2 Min Citire

Cererea de reluare a procesului soților Ceaușescu

Cererea de reluare a procesului împotriva soților Ceaușescu a fost depusă de Mircea Oprean, ginerele foștilor lideri ai României comuniste. Oprean, căsătorit cu Zoia Ceaușescu, decedată în 2006, și-a exprimat nemulțumirea față de soluția Curții Militare de Apel, așteptând motivarea instanței și anunțând că va continua lupta pentru „punerea în dreptate a activității socrului său”.

Acuzații aduse împotriva execuției soților Ceaușescu

Mircea Oprean susține că, în 25 decembrie 1989, soții Ceaușescu ar fi fost executați „pe nedrept”, fără dovezi concrete de culpabilitate. Oprean afirmă că acuzațiile de genocid și subminarea economiei naționale nu au fost susținute de documente. El consideră că, în orice proces, vina trebuie să fie demonstrată, iar în cazul soților Ceaușescu nu s-a respectat acest principiu.

Critica sistemului judiciar

Oprean critică integritatea magistraților Curții Militare, acuzând Tribunalul Militar Extraordinar din 1989 de încălcarea legii și a codului de procedură penală. El consideră că justiția din România a fost coruptă și manipulată, sugerând că instanțele militare nu ar fi putut să-i ofere dreptate, având în vedere că toate instanțele care au judecat cazul au încălcat drepturile fundamentale.

Planuri pentru continuarea luptei legale

Deși cererea de reluare a procesului a fost respinsă după trei înfățișări, Oprean anunță că nu se va opri până când procesul nu va fi anulat. El consideră că era necesar să se facă acest demers pentru a putea continua acțiunile legale. Oprean așteaptă motivarea instanței pentru a înțelege raționamentul acesteia și intenționează să continue demersurile pentru anularea sentinței.

Spațiu publicitar! Cereți o ofertă!
Ad Image

Concluzie

Acest scandal juridic reflectă nu doar controversele legate de moartea soților Ceaușescu, ci și problemele persistente ale sistemului judiciar românesc, având implicații asupra percepției publice și a justiției în România.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *