Generalul (r) Dan Grecu: Armata a suferit din cauza investițiilor reduse, iar achizițiile trebuie realizate local
Invitat la podcastul Frontier Defense (Ep. 4) găzduit de G4Media.ro, generalul (r) Dan Grecu a subliniat importanța înzestrării și a demontat miturile despre achiziția de armament vechi prin programul european SAFE. El a atras atenția asupra eșecului României de a dezvolta producția militară locală, spre deosebire de modelul polonez, și a explicat de ce flancul sud-estic rămâne vulnerabil fără o apărare de coastă puternică la Marea Neagră.
„Realitatea este că Armata României a suferit groaznic din punctul de vedere al înzestrării după 1989. Nu că înainte de ’89 ar fi fost super-tehnologie, dar măcar exista cantitate. Mulți ani de zile, înzestrarea a avut o parte foarte mică din bugetul apărării. În general am avut bani pentru personal, cheltuieli de personal, bani puțini pentru mentenanță la ceea ce exista și și mai puțin pentru înzestrare”, a declarat Grecu. El a adăugat că „orice se achiziționează este bun” și că, în situația actuală a Armatei Române, „orice buget alocat înzestrării este necesar”.
Generalul a respins dezinformările din spațiul online conform cărora România cumpără armament vechi sau depășit prin mecanismul SAFE. „Nu sunt vechi. Din acest punct de vedere nu sunt de acord. În primul rând, să spunem ce înseamnă vechi. Poți să folosești un echipament militar apărut acum 20-30 de ani. Cam aceasta este durata de viață normală a unui echipament. Dar acest lucru nu înseamnă că acel echipament nu evoluează în timp”, a explicat Grecu. „Din ceea ce am văzut eu pe listă, tot ce este acolo reprezintă opțiuni bune”, a completat el.
În ceea ce privește industria națională de apărare, generalul consideră că România trebuie să asigure producția unei părți importante din tehnica militară la nivel local, pentru a susține redresarea acestui sector. El a evidențiat că inovațiile militare se regăsesc ulterior în domeniul civil, stimulând progresul economic. „Este clar că este o problemă de securitate națională. Este bine să ai lucrul tău. În situația în care depinzi de altul ca furnizor, și acela are constrângerile lui, poate să fie în aceeași situație ca tine”, a spus Grecu.
El a menționat că instrumente precum SAFE sprijină industria locală, dar nu sunt un remediu miraculos, principala problemă fiind lipsa unei strategii eficiente pentru localizarea producției. Criticând diplomația politică și economică, Grecu a afirmat că nu s-au stabilit condiții clare prin care tehnica militară să fie produsă în România. „Diplomația politică și cea economică nu au găsit formele prin care să aducă producția în România. Cu cei cu care facem contracte ar trebui să stabilim condițiile în care produsele respective, indiferent că sunt tancuri sau avioane, să fie făcute în România cu participarea industriei naționale. Dacă fabrica rămâne sub sigla companiei care investește, în cazul unui conflict, aceasta nu va pleca din România. Fabrica va rămâne aici”, a explicat generalul.
Ca posibilă soluție pentru revitalizarea industriei locale de apărare, Grecu a indicat parteneriatul public-privat. El a dat exemplul proiectului VLAH, primul vehicul blindat 4×4 conceput în România după Revoluție, realizat în colaborare între compania privată BlueSpace Technology și Uzina Automecanică Moreni, filială a companiei de stat Romarm. „Poate să fie parteneriat public-privat, poate să fie numai privat”, a punctat Grecu.
Generalul a subliniat că investițiile în tehnologia militară aduc beneficii întregii societăți. „Tot ceea ce s-a folosit în sistemul militar a fost ulterior difuzat în societatea civilă și în industrie. Ceea ce era o frână bună la un camion militar a devenit o super-frână la camioanele civile. Alte exemple includ sistemul de poziționare globală GPS, care a apărut inițial tot în domeniul militar”, a explicat el.
Deși costisitoare, investițiile în armamente și muniții sunt justificate, în opinia lui Grecu. „Armamentele și munițiile sunt scumpe peste tot. Dar gândește-te câtă dezvoltare economică și cât progres tehnologic îți aduc”, a adăugat generalul.
Referitor la „dronizarea” câmpului de luptă în Ucraina, Grecu a observat că drone ieftine FPV pot distruge tancuri grele, valoarea acestora fiind de milioane de dolari. România are o experiență limitată în această zonă și ar trebui să colaboreze cu Ucraina pentru instruire. De exemplu, țara noastră a inclus doar 70 de muniții de tip loitering (drone kamikaze) pe lista de achiziții SAFE. „Când vorbim de utilizarea în Ucraina a 1.000.000 de drone într-un an, cifra pare a fi foarte mică. Realitatea din cei patru ani de război ruso-ucrainean a arătat o dronizare a câmpului de luptă”, a afirmat Grecu.
În privința investițiilor în combaterea amenințărilor asimetrice și a războiului hibrid, în special în zona Mării Negre, generalul a spus că România nu investește suficient nici în „războiul clasic”. Deși NATO nu are o definiție unanim acceptată pentru războiul hibrid, acesta include atacuri cibernetice, propagandă și blocaje economice, cum ar fi închiderea unor zone din Marea Neagră de către Rusia. „Nici la nivelul Alianței și nici la nivelul UE nu poți acoperi toate aceste forme de război non-kinetic”, a precizat Grecu.
Atacurile hibride reprezintă o realitate deja prezentă pentru România, care este o țintă activă a acestui tip de conflict non-militar, a declarat anterior Alina Bârgăoanu, profesor universitar și expert în comunicare și combaterea dezinformării, într-un episod anterior al podcastului Frontier Defense.
Generalul a confirmat că flancul nord-estic (Marea Baltică) primește o atenție mai mare decât cel sud-estic. Recent, Radu Miruță a solicitat NATO o misiune la Marea Neagră. „Se acordă mai mare atenție flancului nord-estic decât flancului sud-estic al Alianței, în condițiile în care, prin aderarea Finlandei și a Suediei, Marea Baltică este aproape o mare NATO”, a afirmat Grecu.
Zona Mării Negre este dificilă din cauza întârzierilor în investițiile în forțele navale române și a restricțiilor Convenției de la Montreux privind staționarea navelor NATO care nu aparțin țărilor riverane. Pentru această regiune, o soluție strategică este întărirea apărării de coastă cu rachete antinavă, artilerie și drone, pentru a bloca accesul inamic spre litoral, a subliniat generalul.
„De aceea eu cred că, pe lângă ceea ce ne propunem să facem pentru forțele navale, trebuie să acordăm o foarte mare atenție capabilităților de interzicere a accesului dinspre mare spre litoral. Aici un rol extraordinar va avea apărarea de coastă în toate formele: rachete antinavă, artilerie, drone și altele”, a explicat Grecu.
Printre vulnerabilitățile României, generalul a menționat lipsa unei flote capabile să protejeze interese economice, precum exploatările de gaze
