DSP Timiș: măsuri pentru prevenirea burnout-ului în rândul personalului medical
Strategia propusă de DSP Timiș urmărește identificarea cauzelor burnout-ului și implementarea unor măsuri concrete pentru protejarea sănătății ocupaționale a personalului medical din județ.
Medicii din Timiș au participat la o conferință dedicată fenomenului burnout în sistemul medical. La eveniment au fost prezenți manageri de spitale, directori medicali, psihologi, medici și reprezentanți ai instituțiilor partenere.
DSP Timiș a anunțat că va organiza o întâlnire „de follow-up”, la care vor fi invitați manageri sanitari, cadre medicale, psihologi, reprezentanți juridici, specialiști în resurse umane, securitate și sănătate în muncă.
Potrivit comunicatului DSP Timiș, scopul întâlnirii este „de a defini clar proceduri operaționale, responsabilități instituționale, cadre de raportare și mecanisme legale de protecție pentru personalul medical”.
Printre direcțiile de acțiune se numără: elaborarea unui ghid județean de prevenire a burnout-ului; constituirea unui grup de lucru DSP – Colegiul Medicilor – Colegiul Psihologilor; recomandarea de evaluări psihologice periodice în toate unitățile sanitare; elaborarea anuală a unui raport județean privind sănătatea ocupațională; inițierea unui centru pilot pentru prevenirea burnout-ului în județul Timiș.
Inițiativa DSP Timiș vine în urma cazului tragic al Ștefaniei Szabo, director medical la Spitalul de Urgență din Buzău, găsită moartă în camera de gardă, la doar 37 de ani. Decesul său a fost cauzat de cumularea gărzii și a perioadelor lungi de lucru.
În Iași, doi medici rezidenți și un brancardier au murit la Spitalul „Sfântul Spiridon”, în contextul programelor excesive de lucru și al lipsei pauzelor adecvate.
„Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semnal de alarmă al unui sistem suprasolicitat. Dacă vrem să avem grijă de pacienți, trebuie să începem prin a avea grijă de cei care îi îngrijesc”, a declarat psihologul Teodor Voicu, președintele Colegiului Psihologilor din România – Filiala Timiș.
„În spatele fiecărui act medical stă un om care lucrează sub presiune. Este momentul ca burnout-ul să fie recunoscut ca risc real în practica medicală și tratat cu aceeași seriozitate ca orice altă problemă de sănătate”, a subliniat prof. dr. Pantea Stelian, președintele Filialei din Timiș a Colegiului Medicilor din România.
Psihologii atrag atenția asupra epuizării tot mai multor cadre medicale, după ani de solicitare continuă. Specialiștii spun că „este nevoie de evaluări psihologice periodice, de spații reale de dialog și de politici instituționale care să protejeze sănătatea emoțională a personalului medical”.
Principalele cauze ale burnout-ului din instituțiile medicale includ suprasolicitarea personalului, lipsa resurselor umane, procedurile administrative oneroase, comunicarea deficitară între structuri și absența programelor instituționalizate de suport psihologic.
