Dragoș Pîslaru, ținta unei moțiuni simple în contextul unor acuzații contestate
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a reacționat după ce a fost vizat de o moțiune simplă depusă în Parlament.
Într-o postare pe Facebook, Pîslaru a exprimat ironia față de faptul că „în sfârșit s-a depus în Parlament o moțiune simplă și pe numele meu”. El a amintit alte persoane pe numele cărora au fost depuse astfel de moțiuni, menționând Diana Buzoianu, Radu Miruță, Oana Țoiu, Daniel David și chiar Ilie Bolojan, adăugând: „Chiar mă întrebam câte combinații mai e nevoie să stric până să mă ia și pe mine cineva în vizor”.
Pîslaru a caracterizat această inițiativă drept un gest al „unui grup de războinici pentru pace (sic!) prin Parlament, care tot caută atenție”, susținând că este vorba despre același grup parlamentar care a depus și moțiuni și pe numele altor miniștri. El a adăugat că acest grup se „pretinde iubitor de țară și de neam”, în timp ce răspândește „propaganda rusească” și învinuiește victima pentru atacul agresorului, fie din naivitate, fie „cu intenție și mandat”.
Moțiunea care îl vizează pe Pîslaru, intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministerul fără rezultate”, a fost depusă în plenul Senatului de grupul Pace – Întâi România. Inițiatorii acuză lipsa de performanță în gestionarea fondurilor europene. Ministrul a respins aceste critici, prezentând date comparative privind absorbția fondurilor europene în ultimele șase luni.
Potrivit ministrului, înainte de iunie 2025, „statul plătea în medie 86,6 milioane de euro pe lună din fonduri europene”, în timp ce în ultimele șase luni această sumă a crescut la 456,2 milioane de euro lunar, adică de peste cinci ori mai mult. De asemenea, rambursările de la Comisia Europeană au urcat de la aproximativ 54 de milioane de euro pe lună la 374 de milioane de euro lunar.
Pîslaru a menționat că totalul fondurilor europene încasate a crescut de la 2,9 miliarde de euro în perioada 2021 – iunie 2025 la 6,03 miliarde de euro după preluarea mandatului său. Cu prefinanțarea pe Politica de Coeziune, suma depășește 8 miliarde de euro, reprezentând 26,2% din alocare și plasând România în „Top 10 la nivel european”.
„Rata de contractare pe coeziune a ajuns la 83,5%, locul 3 în UE, pe datele Comisiei de pe 4 martie. Anul acesta lansăm apeluri de peste 6 miliarde de euro, astfel asigurând perspectiva unei absorbții totale pe actualul exercițiu financiar. Am resuscitat un PNRR aflat în moarte clinică și voi aduce în țară peste 3 miliarde de euro în perioada imediat următoare, aferente cererilor de plată nr. 3 și 4”, a precizat ministrul.
În legătură cu moțiunea, Pîslaru a sugerat că aceasta ar putea fi motivată de semnarea unor protocoale de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă. Aceste protocoale au oferit instituțiilor acces direct la baza de date MySMIS privind proiectele finanțate din fonduri europene.
„Înclin să cred că această moțiune nu mi se trage de la ce bani europeni am atras, ci mai degrabă de la faptul că am semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, DNA și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care le-am dat acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni. Ceva ce niciun ministru al fondurilor nu a mai avut curajul să facă până acum”, a declarat Dragoș Pîslaru.
El a anunțat că se va prezenta în Parlament pentru dezbaterea moțiunii, „din respect pentru democrație și pentru toți cetățenii cinstiți ai acestei țări”.
