Cât costă reconstrucția sistemului energetic din Ucraina în următorii zece ani
Ucraina are nevoie de aproximativ 91 de miliarde de dolari pentru refacerea completă a infrastructurii energetice pe parcursul următorului deceniu, a declarat ministrul energiei de la Kiev, în contextul atacurilor recente ale Rusiei asupra sistemului energetic, care au afectat țara în sezonul rece.
Denîs Șmîhal a precizat că această sumă, estimată pe baza datelor Băncii Mondiale, este necesară pentru refacerea completă a rețelei afectate. El a subliniat importanța atragerii unor investiții private semnificative pentru susținerea procesului de reconstrucție pe termen lung.
Printre prioritățile de finanțare se numără dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS), extinderea capacităților de energie regenerabilă, producția pe bază de gaze, modernizarea rețelelor locale de electricitate și investițiile în producția și infrastructura de petrol și gaze.
„Conform evaluărilor Băncii Mondiale, Ucraina are nevoie de aproape 91 de miliarde de dolari pentru a-și reconstrui sectorul energetic în următorul deceniu. Pentru realizarea acestor proiecte, accesul la capital privat este esențial”, a afirmat ministrul Energiei.
El a adăugat că, după acest efort financiar, Ucraina va dispune de un sistem energetic modernizat, iar Europa va beneficia de o structură energetică mai robustă și mai diversificată, iar investitorii vor avea acces la una dintre cele mai extinse piețe de infrastructură din continent.
Banca Mondială a estimat, într-un comunicat de presă, că refacerea sectorului energetic este evaluată la circa 96 de miliarde de dolari în următorii zece ani. Aceste cifre provin dintr-un raport elaborat în colaborare cu guvernul ucrainean, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și ONU.
Raportul indică un necesar total de aproape 588 de miliarde de dolari pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei în perioada 2022–2025, calcul bazat pe pagubele produse de la începutul invaziei ruse până la sfârșitul anului 2025.
Totuși, această evaluare nu pare să includă deteriorările suferite de rețeaua energetică la începutul anului 2026, când atacurile rusești au cauzat pene extinse de curent, unele depășind 48 de ore, în condiții de temperaturi negative.
Infrastructura energetică a Ucrainei a fost țintă constantă încă din primele zile ale conflictului, iar intensitatea atacurilor a crescut considerabil în vara anului 2024 și în iarna 2025–2026. Atacurile au vizat rețelele de transport al energiei electrice, infrastructura de gaze și centralele electrice naționale.
În vara anului 2024, pe fondul penelor de curent, publicația Kyiv Post estima că Ucraina pierduse aproape 27 de gigawați din totalul de 36 GW disponibili înainte de război, după ce numeroase centrale au fost fie ocupate, fie atacate la scară națională.
Un gigawatt poate alimenta aproximativ 750.000 de locuințe în Statele Unite, iar costurile de refacere au fost estimate atunci la circa 1 miliard de dolari pentru fiecare GW pierdut.
Deși o parte din instalații au fost reparate sau reconstruite, infrastructura energetică a fost din nou vizată de atacuri între septembrie 2025 și începutul lunii martie 2026. Printre ținte s-au aflat și centrale termice care asigurau încălzirea și electricitatea în Kiev, ceea ce a generat o criză severă de încălzire în condiții de temperaturi sub zero grade.
În această situație, Ucraina a căutat să-și stabilizeze sistemul energetic prin diversificarea surselor și descentralizarea producției, mizând pe centrale mai mici și pe baterii de rezervă.
În ceea ce privește centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din țară, care producea anterior aproape 6 GW, viitorul său rămâne incert. Aceasta se află sub control rusesc din 2022, iar negocierile privind statutul său sunt încă blocate.
