Decizia CJUE privind salariile minime în UE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că Uniunea Europeană nu poate interveni în stabilirea salariilor minime în statele membre. Hotărârea vine ca urmare a anulării a două articole care impuneau criterii obligatorii pentru calcularea și actualizarea salariului minim, precum și interdicția de a reduce salariul minim în cazul indexării automate.
Contextul deciziei
Decizia CJUE subliniază că impunerea unor criterii obligatorii pentru stabilirea salariului minim constituie o formă de armonizare forțată, ceea ce depășește competențele legislative ale Uniunii. De asemenea, interdicția de a reduce salariul minim în cazul unui mecanism de indexare este considerată o ingerință nepermisă în competențele statelor membre.
Salariul minim în România
În România, discuțiile pe tema salariului minim sunt încă în desfășurare. Până în prezent, singurul consens între sindicate și patronate a fost majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei. Coaliția guvernamentală a analizat mai multe scenarii pentru creșterea salariului minim, printre care:
- 47% din salariul mediu brut (4.314 lei);
- 50% din salariul mediu brut (4.590 lei);
- 52% din salariul mediu brut (4.773 lei);
România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate, care stipulează că salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să asigure un trai decent pentru lucrători.
Concluzie
Hotărârea CJUE are implicații semnificative pentru politica salarială din statele membre, inclusiv România, unde discuțiile privind salariul minim sunt în curs de desfășurare, iar lipsa unei reglementări clare poate influența stabilitatea economică și socială.
