Metodele de instruire ale forțelor americane de elită pentru supraviețuire în teritoriile inamice
Forțele Aeriene americane pregătesc echipajele să consume insecte, să trateze răni și să evite capturarea înainte de misiuni, conform unui material publicat de The Wall Street Journal, care explică felul în care a fost posibilă extraordinara recuperare a pilotului american al cărui avion a căzut în Iran.
Piloții de elită și membrii forțelor speciale ale armatei americane trec printr-un program riguros pentru situația în care ar putea fi prinși în spatele liniilor inamice, precum a fost cazul aviatorului echipajului F-15 salvat în Iran.
Programul de instruire poartă denumirea SERE, acronim pentru „supraviețuire, evaziune, rezistență și evadare”. Conform unui videoclip de recrutare al Forțelor Aeriene, scopul este clar: „Misiunea supraviețuitorului este să se întoarcă cu onoare”.
Deși SERE este predat în diverse forme în armata americană, Forțele Aeriene îi acordă o atenție sporită.
„Pentru aviatori, armata consideră SERE important, deoarece piloții pot ajunge singuri, în spatele liniilor inamice sau în teritoriu ostil cu puțin avertisment”, spune David A. Deptula, general-locotenent în retragere al Forțelor Aeriene și decan la Mitchell Institute for Aerospace Studies din Arlington, Virginia.
El spune că „instruirea este menită să-i pregătească să rămână în viață, să evite capturarea atunci când este posibil, să reziste interogatoriului dacă sunt capturați și să-și îmbunătățească șansele de recuperare”.
Președintele Donald Trump a declarat că membrul echipajului Forțelor Aeriene salvat recent a fost grav rănit. Acesta a reușit să supraviețuiască și să evite capturarea timp de 36 de ore într-o zonă muntoasă și izolată a Iranului, în timp ce forțele locale îl căutau.
Dacă ar fi fost capturat, Iranul ar fi avut un atu în fața SUA și un premiu valoros pentru propaganda de război.
După doborârea avionului, piloții revin de obicei pe sol cu parașuta, moment ce aduce o serie de riscuri fizice și mentale, pe lângă pericolele războiului.
Prima prioritate în cadrul SERE este supraviețuirea, care presupune prioritizarea nevoilor pentru a limita stresul și consumul de energie.
Militarii sunt învățați o tehnică mnemonică în care fiecare literă a cuvântului „supraviețuire” corespunde unor acțiuni menite să salveze viața. Litera „S” reprezintă evaluarea situației, inclusiv tratarea rănilor și găsirea unui loc de ascundere, „V” semnifică valorizarea vieții, ce poate cere suportarea unui disconfort, iar „L” înseamnă învățarea elementelor fundamentale.
Instruirea îi familiarizează pe piloți cu diverse medii ostile, de la deșerturi la regiuni arctice, după cum arată un videoclip al Forțelor Aeriene. Cursanții experimentează scufundarea în apă, aterizări cu parașuta, colectarea apei potabile din râuri, aprinderea focului cu bețe, construirea adăposturilor cu frunze de palmier sau blocuri de gheață și pregătirea hranei din cactuși și gândaci.
„Supraviețuirea merge mână în mână cu evitarea capturării”, spune Jason Smith, sergent-major în retragere în operațiuni speciale și instructor principal la Școala de Instruire SERE din Cameron, Carolina de Nord.
„Ideea este să nu fii prins”, adaugă el.
Orice plan de misiune include situații neprevăzute privind salvarea, stabilite în prealabil între pilot și baza de origine, pentru a permite evitarea inamicului și aplicarea unei strategii de evacuare. „Se poate pune în cea mai bună poziție posibilă pentru a fi recuperat”, explică Smith.
Cea mai renumită aplicare a SERE a fost în 1995, când Scott F. O’Grady a supraviețuit șase zile în teritoriu ostil după ce avionul său F-16C a fost doborât în timpul războiului din Bosnia. O’Grady a consumat furnici și s-a deplasat noaptea, reușind să transmită semnale radio către bază.
În cazul în care un aviator este detectat de inamic, antrenamentul SERE solicită rezistență, deși detaliile exacte nu sunt făcute publice. Indicii din materialele open-source sugerează că piloții învață lovituri de picior în stil de arte marțiale, poartă arme de calibru mic și sunt instruiți în regulile de angajament conforme cu Convenția de la Geneva.
Smith evită să dezvăluie aspecte sensibile ale antrenamentului, dar confirmă că pilotul salvat în Iran a fost instruit în rezistență și evadare.
Programul SERE a fost creat ca reacție la tratamentul inuman aplicat prizonierilor americani în timpul Războiului din Coreea. Un ordin executiv semnat de Dwight D. Eisenhower a stabilit standarde pentru militarii aflați în pericol de capturare, printre care și angajamentul: „Dacă sunt capturat, voi continua să rezist prin toate mijloacele disponibile”.
Codul de conduită emis de Eisenhower prevede că prizonierii de război americani trebuie să ofere inamicului doar numele, gradul, data nașterii și numărul de serviciu.
Obiectivul evadării este ca, „dacă cad, să poată ajunge acasă în siguranță”, spune Michael Salvaggio, instructor SERE, într-un videoclip al Forțelor Aeriene de la Baza Fairchild din Washington, locul unde se află sediul programului.
O’Grady a reușit să semnalizeze poziția folosind o rachetă de fum când a fost observat de un elicopter american și a fost salvat în timpul unui conflict armat intens.
„Membrii echipajului învață să utilizeze tot felul de echipamente, de la rachete de semnalizare și radiouri, până la alte instrumente, pentru a evita inamicul și a se întoarce în siguranță”, potrivit relatărilor Forțelor Aeriene.
