Cristian Socol: Situația fiscal-bugetară și datoria României în 2025 și prognoze pentru 2026
România se confruntă cu una dintre cele mai mici ponderi ale cheltuielilor bugetare în PIB din Uniunea Europeană, cauzată de veniturile reduse în raport cu PIB-ul, excluzând Irlanda și Malta, care sunt considerate paradisuri fiscale.
În prima parte a analizei, se discută despre dublul standard al dezbaterilor referitoare la deficitul bugetar din 2024 și cauzele sale complicate. De asemenea, se subliniază necesitatea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară care au fost propuse recent. A doua parte se concentrează pe evaluarea sustenabilității fiscal-bugetare a României în 2025 și pe prognozele pentru 2026, bazându-se pe principalii indicatori economici. Ultima parte analizează sustenabilitatea datoriei guvernamentale și evidențiază inechitatea în cadrul consolidării fiscale, unde 40% din creșterea veniturilor bugetare provine din majorarea veniturilor, iar 60% din tăierea cheltuielilor.
Referitor la deficitul bugetar din 2024, care se preconizează a fi de 8,7% din PIB (metodologie cash) și 9,3% din PIB (metodologie ESA), se observă că aceste discuții au avut loc în contextul unor investiții record în infrastructură, educație și sănătate. De asemenea, se remarcă creșterea pensiilor cu 40%, rezultatul indexării și recalculării, care nu sunt pomeni, ci rambursări pentru contribuțiile anterioare ale pensionarilor.
Discuțiile pe tema deficitului sunt adesea purtate de cei care susțin sprijinul pentru Republica Moldova și Ucraina, fără a lua în considerare impactul acestei asistențe asupra finanțelor României. Deși există probleme de corupție și evaziune fiscală, se subliniază că dorința de a avea o țară ca afară, cu venituri fiscale reduse, dar cheltuieli mari, nu este sustenabilă economic.
Consolidarea fiscal-bugetară este necesară, dar modul în care se realizează aceasta este controversat. Se discută despre riscurile unei consolidări inechitabile, care afectează în principal populația cu venituri mici și medii, generând o inflație și o scădere a puterii de cumpărare fără precedent.
Analiza deficitului bugetar pentru 2025 arată un deficit efectiv de 8,4% din PIB, conform Ministerului Finanțelor, similar cu prognoza Comisiei Europene. Componenta deficitului bugetar primar este de 5,3% din PIB, iar dobânzile reprezintă 3,1% din PIB. Se estimează că România va trece de la regula 888 în 2025 la regula 666 în 2026, ceea ce ar indica o îmbunătățire a situației financiare, dar necesită implementarea unor reforme structurale.
În 2025, 13 țări din UE vor avea un deficit bugetar de cel puțin 3% din PIB, iar media la nivelul Zonei Euro va fi de 3,2% din PIB. Comparativ, deficitul bugetar care ar stabiliza datoria guvernamentală în PIB ar trebui să fie de 3,8%, mult mai mic decât ținta estimată pentru 2025.
Ponderea datoriei guvernamentale în PIB este estimată să crească de la 54,8% în 2024 la 59,1% în 2025 și 61,1% în 2026. România se află în mijlocul clasamentului țărilor UE în acest sens, dar depășește pragul de sustenabilitate estimat la 52% din PIB.
