Creșterea alarmantă a cyberbullying-ului în Europa și expunerea copiilor
Raportul OECD relevă o creștere a fenomenului de cyberbullying în toate statele analizate, în special în rândul copiilor cu vârste între 11 și 15 ani.
În perioada 2021–2022, ratele de cyberbullying au variat de la 7,5% în Spania până la 27,1% în Lituania, care devine astfel liderul sumbru al clasamentului. Media OECD, reprezentativă pentru Europa, se situează la 15,5%, depășind semnificativ nivelul de 12,1% raportat în 2017–2018. Țări precum Lituania, Letonia, Polonia, Anglia, Ungaria, Estonia și Irlanda se află cu mult peste media europeană.
În contrast, Portugalia, Grecia, Franța, Germania și Italia rămân sub această medie.
Factorii care contribuie la diferitele rate ale cyberbullying-ului între țări sunt variate. Profesorul James O’Higgins Norman subliniază că „Prevalența (cyber)bullying-ului este influențată de factori tehnologici, culturali și instituționali”.
Printre acești factori se numără tehnologia, care influențează frecvența interacțiunilor online prin accesul la internet, tipurile de platforme utilizate și numărul de smartphone-uri. Cultura joacă, de asemenea, un rol important; societățile în care agresivitatea verbală este mai tolerată tind să raporteze niveluri mai mari de bullying. Instituțiile, cum ar fi educația digitală, programele din școli și medierea parentală, pot influența expunerea și capacitatea copiilor de a face față situațiilor de bullying.
Experții din cadrul European Antibullying Network subliniază rolul inegalităților sociale și al suportului comunitar, factori care pot crește vulnerabilitatea copiilor.
Impactul pandemiei asupra cyberbullying-ului este evident. Creșterea generalizată între 2017–2018 și 2021–2022 este legată de efectele pandemiei. Închiderea școlilor, izolarea și trecerea interacțiunilor în mediul online au creat un cadru favorabil pentru conflicte și comportamente agresive. Dr. Alina Cosma afirmă că „această generație a petrecut mai mult timp online, cu acces crescut la dispozitive digitale”.
O’Higgins Norman adaugă că mediul digital oferă anonimat, rapiditate și un public extins, factori care reduc responsabilitatea și favorizează comportamentele ostile. Totuși, el avertizează că această creștere nu semnifică neapărat o tendință permanentă, datele recente sugerând o posibilă stabilizare după pandemie.
În ceea ce privește diferențele de gen, fetele sunt victime ale cyberbullying-ului într-o proporție mai mare decât băieții, cu 16,4% față de 14,3%, conform mediei OECD. Aceste diferențe depășesc cinci puncte procentuale în țări precum Suedia, Franța, Anglia și Italia. Explicația se leagă de utilizarea diferită a mediului online, fetele petrecând mai mult timp pe platforme de socializare și în activități legate de imagine, unde bullying-ul relațional, cum ar fi excluderea și răspândirea de zvonuri, este mai prevalent.
Un caz special este Lituania, unde băieții raportează rate mai mari decât fetele. De asemenea, adolescenții care provin din familii monoparentale se confruntă cu un risc mai mare de a fi victime ale cyberbullying-ului, cu 19,8% victimizați în familii monoparentale comparativ cu 14,1% în familii cu doi părinți.
Experții explică această diferență prin presiunea suplimentară resimțită de părinții singuri, care au mai puțin timp pentru supraveghere, mai puține resurse și susținere emoțională, iar copiii din aceste familii petrec mai mult timp online, ceea ce crește riscul de expunere.
Creșterea cyberbullying-ului în toate statele analizate subliniază o necesitate urgentă de a întări educația digitală, de a dezvolta programe anti-bullying în școli și de a sprijini familiile vulnerabile. Chiar dacă nivelurile par să se stabilizeze după pandemie, Europa se confruntă cu un fenomen complex, având consecințe serioase asupra sănătății emoționale și sociale a copiilor.
Specialiștii subliniază că soluțiile trebuie să fie coordonate, de la școală și familie la politici publice, pentru a limita efectele pe termen lung.
