Controversele noilor reglementări europene în publicitatea politică
Activiștii consideră că reglementările recente vor conduce la o pierdere semnificativă de informații, determinând companii majore precum Google, Meta și Microsoft să blocheze publicitatea politică. Politicienii din ambele tabere au subliniat că acest lucru ar putea afecta dezbaterea democratică.
Reglementările UE și impactul asupra publicității politice
Comisia Europeană a recunoscut preocupările și continuă dialogul cu companiile de tehnologie pentru a minimiza impactul neintenționat al noilor reglementări. Noua legislație, care a intrat în vigoare vineri, impune noi restricții și cerințe de transparență pentru reclamele politice plătite. În urma adoptării legii, Google, Meta și Microsoft au decis să nu mai afișeze reclame politice în Uniunea Europeană.
Opinie critică din partea politicienilor
Veronika Cifrová Ostrihoňová, deputată liberală slovacă în Parlamentul European, a remarcat că partidele mai mici și candidații independenți vor pierde un canal accesibil pentru a comunica cu alegătorii, în timp ce partidele cu o bază de susținători mai mare vor rămâne în mare parte neafectate. Ea a subliniat că eliminarea publicității politice este o alegere simplistă a platformelor, care ar putea avea consecințe îngrijorătoare pentru dezbaterea publică.
Cerințele legislative și reacțiile companiilor
Legea impune platformelor să ofere detalii despre alegerile sau referendumul la care se referă reclama, costurile și tehnicile de targetare utilizate. Google a afirmat că definiția publicității politice este prea largă, iar Meta a criticat restricțiile asupra reclamelor targetate, susținând că acestea neglijează beneficiile reclamelor personalizate.
Puncte de vedere divergente
Piotr Müller, membru polonez de extremă dreapta al Parlamentului European, a caracterizat regulile ca fiind o formă de reglementare excesivă, care va favoriza partidele mari, subminând pluralismul. De asemenea, alții sugerează că restricțiile ar putea avantaja politicienii cu opinii extreme, afectând mesajele mai moderate. Sam Jeffers, director executiv al organizației non-profit WhoTargetsMe, a avertizat că cercetătorii riscă să piardă accesul la datele istorice relevante pentru campaniile politice.
Defensiva Comisiei Europene
Markus Lammert, purtător de cuvânt al Comisiei, a apărat legea, specificând că aceasta nu interzice publicitatea politică. El a subliniat că deciziile comerciale ale companiilor private sunt independente, dar Comisia este conștientă de impactul acestor decizii asupra societății civile. Un grup de organizații ale societății civile a solicitat Meta și Google să își reconsidere deciziile de blocare a reclamelor politice.
Concluzie
Noul cadru legislativ european privind publicitatea politică a generat controverse considerabile, amplificând îngrijorările legate de impactul asupra pluralismului și accesului la informații în campaniile electorale. Implicațiile acestor reglementări sunt încă în evaluare, iar dialogul între Comisie și companiile de tehnologie va continua pentru a aborda aceste provocări.
