Catedrala Mântuirii Neamului – douăzeci de ani de edificare, devotament și polemici
Lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului au început oficial cu punerea pietrei de temelie pe 29 noiembrie 2007, iar lucrările efective au demarat în 2010. Aceasta se prezintă ca cea mai înaltă și mare clădire de biserică ortodoxă din lume, devenind unul dintre cele mai mari șantiere ale Capitalei, continuând să fie în lucru aproape două decenii de la debutul proiectului. De-a lungul timpului, proiectul a fost marcat de schimbări, promisiuni, polemici și momente solemne, având ca scop ridicarea unui reper național pe Dealul Arsenalului, în apropierea Palatului Parlamentului.
Două perspective asupra proiectului
Dezbaterea publică a fost împărțită în două tabere. Prima susține nevoia unui lăcaș reprezentativ pentru majoritatea ortodoxă, destinat marilor ceremonii religioase și pelerinajelor. Mulți credincioși s-au arătat mulțumiți de construcție. Cealaltă tabără contestă costurile ridicate ale proiectului, având în vedere nevoile urgente din domeniul sănătății, educației și infrastructurii, punând întrebarea referitoare la limitarea contribuției statului.
Polemicile dintre arhitecți și autorități
Proiectul a generat controverse chiar de la selecția inițială. Ordinul Arhitecților din România a criticat procedura adoptată de Patriarhie, considerând că aceasta a ignorat o soluție arhitecturală de calitate, care ar fi fost obținută printr-un concurs deschis. Specialiștii au avertizat că soluția aleasă este o combinație de forme decorative care nu reflectă tradiția arhitecturală ortodoxă românească.
Costurile și finanțarea proiectului
Finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului a devenit un subiect sensibil. Conform datelor oficiale, costul total a ajuns, în martie 2025, la aproximativ 270 de milioane de euro, din care 176 de milioane provin din bugetele publice. Proiectul include nu doar catedrala, ci și clădiri anexe și un sistem arhitectural de acces destinat pelerinilor.
Momente de consacrare și susținere internațională
În Anul Centenarului, sfințirea Altarului a legitimat proiectul ca spațiu sacru, iar vizita Papei Francisc a crescut vizibilitatea internațională a catedralei. De asemenea, Biserica Catolică a contribuit financiar la proiect, oferind suma de 200.000 de dolari pentru construirea catedralei.
Compararea cu alte investiții
Catedrala Mântuirii Neamului se înscrie în topul marilor investiții din România, depășind costurile altor proiecte de infrastructură, cum ar fi Pasajul Basarab. În contrast, spitalele și școlile publice avansează lent, generând dezbateri despre prioritățile financiare ale statului. De exemplu, Spitalul Regional de Urgență Iași, estimat la aproximativ 3,23 miliarde lei, are termen de finalizare abia în 2029.
Sprijinul financiar pentru culte
În 2024, guvernul român a alocat peste 585 de milioane de lei către diverse unități de cult, fără a include alocările pentru catedrală. Cheltuielile pentru cult au crescut, în timp ce investițiile în educația și sănătatea publică rămân insuficiente. Criticii subliniază că fondurile publice sunt direcționate fără condiții către biserici, majoritatea ortodoxe, în timp ce nevoile din educație și sănătate sunt neglijate.
Întrebări despre utilizarea și beneficiile catedralei
Locuitorii din Cotroceni au trăit ani de zile cu inconveniențele șantierului, dar se întreabă acum cum vor fi utilizate spațiile exterioare și cum se vor integra în viața comunității. Este esențial ca investiția din bani publici să fie justificată, iar întreținerea pe termen lung a ansamblului să fie bine reglementată.
În concluzie, Catedrala Mântuirii Neamului rămâne un subiect de dezbatere intensă în România, reflectând nu doar ambițiile spirituale, ci și provocările sociale și economice ale societății contemporane.
