Destinul democrației în Europa
Franța a reinstaurat un guvern funcțional după săptămâni agitate, însă cu un cost semnificativ: abandonarea reformei sistemului de pensii. Proiectul președintelui Emmanuel Macron, care prevedea creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani până în 2030, a fost oprit în fața valurilor de nemulțumire populară. Franța se confruntă cu o gravă criză economică, având un deficit public insuportabil și o inflație care afectează puterea de cumpărare a cetățenilor.
Deși reforma era considerată necesară, reacția francezilor a fost extrem de negativă, iar decizia guvernului de a impune reforma prin decret a amplificat sentimentul de nedreptate. Partidele de stânga și extrema dreaptă au exploatat acest resentiment, similar cu protestele generate de creșterea prețului carburanților pentru finanțarea tranziției ecologice, cunoscută sub numele de revolta vestelor galbene. Scena politică din Franța devine tot mai fragmentată, cu un centru politic slăbit și cu extremele câștigând teren. Este din ce în ce mai greu să se atingă un compromis rațional.
Criza democrației europene
Problema nu este doar specifică Franței; întregul continent european se confruntă cu o criză similară. Cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung subliniază că cetățenii din diverse țări cer mai mult decât statul își poate permite. De exemplu, Franța alocă 33,8% din PIB pentru protecția socială, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, dar dezamăgirea față de stat este generalizată. Același fenomen se observă în Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și chiar în țările nordice, unde cetățenii resping ajustările necesare ale serviciilor sau costurilor. Aceasta a dus la un cerc vicios al revendicărilor maximaliste, afectând democrația reprezentativă.
În prezent, statele occidentale se confruntă cu o criză politică profundă, iar cetățenii frustrați sunt încurajați să ceară și mai mult, alimentând populismul și apatia. Guvernele se sprijină pe majorități fragile și se confruntă cu opoziții puternice, ceea ce îngreunează implementarea reformelor necesare. În Spania, reformele pieței muncii sunt blocate de teama protestelor, în Italia datoria publică paralizează investițiile, iar în Germania discuțiile despre reducerea subvențiilor pentru energie provoacă revolte sociale. În România, dezamăgirea față de stat și clasa politică favorizează autoritarismul și extremismul de dreapta.
Conflicte între voința populară și democrație
Voința majorității este din ce în ce mai contestată, fie prin victoriile electorale ale partidelor extremiste, fie prin decizii colective inacceptabile, cum ar fi Brexit. Această situație conduce la o confruntare între popor și democrație. Dușmanii democrației, precum Rusia, profită de vulnerabilitățile actuale, sprijinind partidele anti-sistem și extremiste, iar campaniile de dezinformare subminează încrederea oamenilor în democrație.
Concluzie
Destinul democrației în Europa este incert, cu o criză economică și politică profundă ce riscă să erodeze încrederea cetățenilor în sistemele democratice, punând în pericol stabilitatea socială și politică a continentului.
