Călin Georgescu a cerut public ca raportul care a stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din 2024 să fie transmis pentru verificare independentă către Statele Unite ale Americii și Statul Israel. Solicitarea a fost formulată astăzi, în fața sediului Poliției din Buftea, unde Georgescu s-a prezentat pentru îndeplinirea obligațiilor impuse prin controlul judiciar. Demersul său reaprinde una dintre cele mai sensibile controverse politice ale ultimului an: legitimitatea deciziei de anulare a scrutinului și transparența documentelor invocate de autorități.
Potrivit declarațiilor sale, Georgescu susține că doar o evaluare externă, realizată de state cu expertiză avansată în domeniul securității și al analizelor digitale, ar putea clarifica dacă raportul invocat de instituțiile române este fundamentat sau nu pe probe verificabile. El a indicat explicit SUA și Israel drept repere de credibilitate, afirmând că este dispus să își asume consecințele legale în cazul în care concluziile ar confirma ingerințe externe reale în procesul electoral.
Declarațiile de la Buftea și contextul controlului judiciar
Prezența lui Călin Georgescu la Poliția din Buftea are loc în cadrul procedurilor legate de controlul judiciar instituit într-un dosar aflat în curs de instrumentare. Georgescu a respins constant acuzațiile și a susținut că dosarul are o miză politică.
În fața susținătorilor săi, veniți atât din București, cât și din alte zone ale țării, Georgescu a legat situația sa juridică de decizia Curții Constituționale din decembrie 2024, care a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. El a afirmat că raportul invocat pentru justificarea anulării nu a fost supus niciodată unei evaluări independente și că prezentarea sa fragmentară alimentează suspiciuni legitime în societate.
Raportul anulării alegerilor și disputa politică
Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a reprezentat un moment fără precedent în istoria recentă a României. Decizia Curții Constituționale a fost motivată prin existența unor suspiciuni privind interferențe externe și manipularea spațiului informațional, pe baza unor rapoarte furnizate de instituții ale statului. Documentele au fost parțial desecretizate, însă conținutul lor integral nu a fost făcut public.
Călin Georgescu a susținut că anularea votului a fost o măsură disproporționată și că raportul invocat nu a fost niciodată supus unui control tehnic real, independent de structurile statului român. În acest context, solicitarea adresată lui Nicușor Dan vizează, potrivit lui Georgescu, o clarificare definitivă a situației.
El a afirmat că trimiterea raportului către parteneri externi ar putea elimina orice suspiciune și ar restabili încrederea publicului în instituțiile statului, indiferent de concluziile finale ale evaluării.
Solicitarea lui Georgescu deschide însă o dezbatere mai amplă privind rolul expertizei externe în evaluarea deciziilor interne cu impact major asupra procesului democratic. Chiar dacă un astfel de demers nu are, în prezent, un cadru procedural clar, presiunea publică asupra autorităților rămâne ridicată.
O dispută care continuă
Cazul Călin Georgescu rămâne unul dintre cele mai polarizante subiecte de pe scena politică românească. Între acuzațiile formulate de anchetatori, decizia fără precedent de anulare a alegerilor și cererile de verificare internațională, conflictul depășește dimensiunea unui simplu dosar penal și atinge tema fundamentală a încrederii în instituțiile democratice.
Citește și: Călin Georgescu, mesaj de Crăciun către români: „Să avem credință, orice s-ar întâmpla”
