Bugetul Rusiei și impactul conflictului militar
Noul proiect de buget federal pe trei ani al Rusiei, înaintat Dumei de Stat, oferă o perspectivă clară asupra modului în care războiul din Ucraina a remodelat economia țării. Cheltuielile pentru apărare și securitate au ajuns să reprezinte aproape 40% din totalul cheltuielilor federale, iar veniturile din petrol și gaze nu mai acoperă costurile războiului. Kremlinul se pregătește să funcționeze ca o fortăreață sub asediu, ceea ce ar putea afecta grav vitalitatea economiei și a societății.
Costurile economice ale războiului
Bugetul federal anual al Rusiei a devenit un indicator-cheie pentru dimensiunea economică a războiului din Ucraina. Fiecare buget publicat de la începutul invaziei reflectă costurile războiului și intențiile Kremlinului. Ministerul Finanțelor elaborează bugetul, ceea ce îl face o evaluare sinceră a limitelor economice pe timp de război. Proiecțiile bugetare anterioare sugerau o scădere a costurilor războiului, dar noile cifre arată o creștere a cheltuielilor, cu 41,5 trilioane de ruble alocate pentru 2025 și 44 de trilioane pentru 2026.
Veniturile din petrol și gaze în scădere
Un aspect important al bugetului este că veniturile din petrol și gaze nu mai acoperă cheltuielile militare. În 2024, veniturile din aceste surse au fost aproape egale cu cheltuielile pentru apărare. În 2025, veniturile estimate din petrol și gaze sunt de doar 8,65 trilioane de ruble, în timp ce cheltuielile militare planificate cresc la 13,5 trilioane de ruble. Această situație obligă Kremlinul să redirecționeze fonduri din alte părți ale bugetului și să crească veniturile fiscale.
Ponderea cheltuielilor de apărare
Cheltuielile pentru apărare au atins un nivel record, reprezentând aproximativ 30% din totalul alocărilor federale în 2025. Rusia va cheltui aproximativ 13,5 trilioane de ruble pentru apărare, ceea ce este mai mult decât dublu față de nivelul de dinaintea războiului. Cheltuielile pentru structurile de securitate națională și ordine internă se ridică la aproximativ 40% din bugetul federal, ceea ce reflectă o militarizare fără precedent a resurselor economice.
Strategia de tip „fortăreață” și costurile sociale
Prioritățile bugetare s-au reorientat către o economie de război, cu o strategie de tip „Rusia-fortăreață” care redirecționează resursele către apărare și securitate internă. Kremlinul anunță majorări de taxe și împrumuturi pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la peste 5 trilioane de ruble pentru 2025. Aceste ajustări afectează bunăstarea populației, crescând presiunea fiscală asupra rușilor pentru a susține efortul de război.
Consecințele pe termen lung
În ciuda faptului că economia Rusiei nu s-a prăbușit, redirecționarea resurselor către sectorul militar afectează investițiile în infrastructură, educație și sănătate, punând în pericol dezvoltarea pe termen lung. Cu fiecare an de război, Rusia se transformă într-un stat mai puțin eficient și mai rigid, iar consecințele economice se vor resimți pe termen lung. Kremlinul susține că poate continua războiul, dar cu prețul sacrificării viitorului economic al țării.
În concluzie, bugetul Rusiei reflectă o militarizare accentuată a economiei, prioritizând cheltuielile pentru apărare și securitate în detrimentul bunăstării sociale, ceea ce va avea consecințe severe asupra viitorului economic al țării pe termen lung.
