Avertizarea șefului ONU pentru climă
Guvernele care nu reușesc să se adapteze la o economie cu emisii reduse de carbon vor fi răspunzătoare pentru foamete și conflicte în străinătate și se vor confrunta cu stagnare și inflație în interior, a avertizat șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, la deschiderea conferinței COP30. Stiell a adresat oaspeților din aproape 200 de țări un mesaj clar despre costurile eșecului în fața crizei climatice.
Impactul crizei climatice
„Nicio națiune dintre voi nu își poate permite acest lucru, deoarece dezastrele climatice reduc PIB-ul cu două cifre,” a declarat Stiell. El a subliniat că ezitarea în fața secetelor extreme care distrug recoltele naționale și cresc prețurile alimentelor este lipsită de sens din punct de vedere economic și politic. În fața foametei care forțează milioane de oameni să își părăsească țările, istoria nu va uita aceste neajunsuri.
Obiectivele conferinței COP30
Conferința, găzduită de Brazilia în orașul Belém din Amazon, se va concentra pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, tranziția de la combustibilii fosili și finanțarea necesară pentru a proteja țările sărace împotriva vremii extreme. Stiell a precizat că temperatura globală a depășit deja pragul de 1,5°C stabilit în tratatul de la Paris din 2015, dar că există încă posibilitatea de a reveni la acest prag prin măsuri precum reducerea emisiilor de metan și trecerea rapidă la tehnologii cu emisii reduse de carbon.
Provocările și dezbaterile din cadrul conferinței
În ciuda avertismentelor lui Stiell, prima zi a conferinței este marcată de dezacorduri asupra agendei discuțiilor, cu 145 de puncte potențiale pe masă. Stiell a subliniat că scopul delegaților nu este să se certe între ei, ci să lupte împreună împotriva crizei climatice. O discuție cheie va fi despre contribuțiile naționale determinate (NDC), care în prezent sunt insuficiente și ar conduce la o creștere globală a temperaturii de 2,5°C.
Responsabilitatea țărilor dezvoltate
Țările dezvoltate vor fi sub presiune pentru a tăia emisiile mai rapid și pentru a oferi suficientă finanțare țărilor vulnerabile. Anul trecut, acestea au promis 300 de miliarde de dolari în asistență financiară, parte a unui obiectiv mai larg de 1,3 trilioane de dolari pe an pentru țările sărace până în 2035, dar fără un plan clar pentru a atinge aceste ținte. Absența unei delegații din partea Statelor Unite este așteptată, deși acestea pot participa în continuare, în ciuda retragerii lui Trump din tratatul ONU.
Concluzie
Avertizările lui Simon Stiell subliniază urgența acțiunii în fața crizei climatice, evidențiind impactul economic și social pe care inactivitatea îl poate avea asupra întregii lumi.
