Alegeri în Transnistria: cine participă și care sunt mizele scrutinului din Tiraspol
Astăzi, pe 30 noiembrie, în regiunea transnistreană se desfășoară alegeri pentru toate nivelurile de reprezentare: deputați în Sovietul Suprem, consilii locale, dar și șefi ai administrațiilor sătești și comunale.
Procesul electoral, nerecunoscut de autoritățile Republicii Moldova și de comunitatea internațională, se desfășoară după regulile stabilite unilateral de structurile transnistrene. Ziua unică a alegerilor din stânga Nistrului a fost introdusă în urmă cu 10 ani.
Conform așa-zisei comisii electorale centrale de la Tiraspol, în acest an au fost înregistrați peste 900 de candidați pentru toate funcțiile scoase la vot. Locuitorii din stânga Nistrului care nu pot participa la alegerile programate pentru 30 noiembrie – ziua principală a alegerilor – au putut vota anticipat în perioada 25–27 noiembrie în șapte birouri special amenajate în cadrul comisiilor teritoriale.
Așa-numitul Soviet Suprem din regiunea transnistreană este parlamentul local, format din 33 de deputați aleși în circumscripții uninominale. Regiunea este împărțită în 33 de circumscripții, respectiv, fiecare își trimite în legislativ candidatul care obține cele mai multe voturi.
Pentru cele 33 de locuri din pretinsul Soviet Suprem candidează 45 de persoane. În consiliile orășenești și raionale pentru 183 de mandate concurează 235 de candidați. Pentru cele 76 de funcții de președinte de consiliu și conducător al administrațiilor sătești și comunale s-au înscris 119 persoane, iar în consiliile sătești și comunale, pentru 469 de locuri, sunt înregistrate 491 de candidaturi. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din regiune, în listele electorale figurează aproximativ 395 de mii de persoane.
Aceste alegeri nu sunt recunoscute de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și de comunitatea internațională, deoarece sunt organizate de structurile unei entități care sunt în afara cadrului constituțional și fără implicarea autorităților naționale. De menționat că existența regiunii ca „stat” nu este recunoscută de nimeni. Nici măcar de Rusia.
În prezent, Transnistria este administrată de facto de holdingul „Sheriff”, condus de Victor Gușan. În Sovietul Suprem, 29 dintre cele 33 de mandate sunt deținute de deputații partidului „Obnovlenie”, aflat sub controlul „Sheriff”. Actualul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, este considerat protejatul holdingului. De asemenea, parlamentul îi este pe deplin loial.
Republica nerecunoscută Transnistria – este prezidențială, ceea ce înseamnă că președintele are competențe mult mai largi decât legislativul local, motiv pentru care viitoarele alegeri în Sovietul Suprem par puțin probabil să modifice raportul de forțe de pe malul stâng.
Totuși, în istoria regiunii transnistrene au existat astfel de conflicte. În 2009, de exemplu, deputații Sovietului Suprem au desființat funcția de vicepreședinte pentru a împiedica consolidarea influenței celui care ocupa acest post. Președintele de atunci și fondatorul RMN, Igor Smirnov, a reacționat critic la această decizie, ceea ce a declanșat o confruntare între președinte și Sovietul Suprem.
La acea vreme, președinte al parlamentului era Evgheni Șevciuk, care conducea și partidul „Reînnoire”. Șevciuk a demisionat din funcția de speaker, iar în 2010 a fost înlăturat și din fruntea partidului. Ulterior, el a devenit liderul mișcării anti-„Sheriff”, iar în 2011 a reușit să-l învingă pe Smirnov la alegerile prezidențiale, candidând drept independent.
Mai târziu, confruntarea s-a aprins deja între președintele Șevciuk și speakerul Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski. Istoria s-a repetat și, în 2016, Krasnoselski a câștigat alegerile prezidențiale în fața lui Șevciuk.
Acele „alegeri” pot fi considerate doar „un antrenament” pentru cursa din 2026, când în republica nerecunoscută urmează să aibă loc alegerile prezidențiale. Actualul lider, Vadim Krasnoselski, își încheie atunci cel de-al doilea mandat și nu mai poate candida, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de un nou pretendent la această funcție.
Deși la alegerile viitoare în Sovietul Suprem participă 45 de candidați, doar în 12 circumscripții electorale există concurență – acolo candidează câte doi candidați. În 21 de circumscripții funcția de deputat este disputată doar de o singură persoană.
Mai mult, în regiunea transnistreană nu există prag electoral, ceea ce permite evitarea discuțiilor despre numărul real de locuitori și participarea efectivă la vot. Resprectiv, pentru victorie în aceste 21 de circumscripții va fi suficientă participarea unui singur alegător, care să voteze pentru singurul candidat.
În cadrul alegerilor din stânga Nistrului există opțiunea „împotriva tuturor”. Până în 2020, ea nu se bucura de o popularitate mare în rândul alegătorilor. Scrutinul precedent, care a avut loc în 2020, de asemenea a trecut fără alternativă, iar popularitatea opțiunii „împotriva tuturor” a crescut până la 20,6%. În unele circumscripții ponderea transnistrenilor care au ales „împotriva tuturor” a depășit 30%.
Tiraspolul a acuzat Chișinăul că ar încerca să saboteze „alegerile” de duminică. Pretinsul serviciu de securitate, MGB, susține că membrii „comisiilor electorale” ar fi primit amenințări telefonice de pe numere moldovenești, iar unele persoane ar fi fost inclusiv presate să demisioneze. Autoritățile de la Chișinău resping legitimitatea scrutinului și îl califică drept o sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
Așa-numitul Minister de externe de la Tiraspol a anunțat că a transmis adresări Chișinăului și OSCE, în care „a solicitat” verificări și explicații. Reprezentanții Biroului politici de reintegrare din țara vecină au precizat că „exercițiile pretins electorale de acest gen se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova, respectiv nu pot fi calificate din punct de vedere juridic”.
„Asemenea acțiuni au fost și vor fi considerate drept sfidări la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Factorii de propagandă de la Tiraspol întotdeauna au promovat narative toxice în raport cu autoritățile constituționale și au disconsiderat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, mai ales ale cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliu în raioanele de est ale țării, care sunt persecutați inclusiv pentru comunicarea și depunerea petițiilor la autoritățile naționale competente”, a precizat Biroul pentru NewsMaker.
Înainte de „alegerile” de duminică, politicienii din Rusia au lansat apeluri către locuit
