Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american MERCOSUR este prezentat, la nivel oficial, drept o oportunitate de extindere a schimburilor economice și de consolidare a relațiilor strategice. În realitate, susține LAPAR, documentul reprezintă o amenințare majoră pentru agricultura românească și pentru însăși capacitatea Uniunii Europene de a-și proteja producătorii interni.
Președintele LAPAR, Nicu Vasile, avertizează că România se numără printre marii perdanți ai acestui acord, într-un moment în care politicile comerciale europene slăbesc deliberat mecanismele de protecție ale pieței agricole.
Biotehnologiile din MERCOSUR: import masiv, control minim
Potrivit poziției exprimate de Nicu Vasile, aproximativ 90% din producția agricolă și agroalimentară a statelor MERCOSUR se încadrează în categoria biotehnologiilor, adică produse obținute din organisme modificate genetic sau prin tehnici noi de editare genomică, protejate de patente de genă, de proces și de produs.
„Exact acest tip de produse va intra pe piața Uniunii Europene”, avertizează liderul LAPAR. Tranzacțiile comerciale nu vor fi guvernate de regulile sanitare și fitosanitare clasice (SPS), aplicabile produselor convenționale, ci de prevederile Acordului TRIPS privind protecția proprietății intelectuale, care favorizează deținătorii de patente.
Regulamentul NGT, cheia deschiderii totale a pieței
Problema, spune Nicu Vasile, nu este doar acordul MERCOSUR în sine, ci baza legală europeană care urmează să permită aceste importuri. Este vorba despre Regulamentul privind Noile Tehnici Genomice (NGT), aflat în procedură de aprobare la nivelul Parlamentului European.
Pentru categoria NGT1, regulamentul prevede condiții extrem de permisive: plante cu între una și 20 de modificări genetice sunt asimilate produselor convenționale, deși rămân purtătoare de patente. Aceste produse nu vor avea obligații clare de identificare, testare, analiză de risc, trasabilitate sau etichetare.
„Vorbim despre produse imposibil de controlat, care vor intra și vor fi cultivate ca și cum ar fi convenționale, dar care poartă în spate drepturi exclusive de proprietate intelectuală”, subliniază președintele LAPAR.
Agricultura europeană, fără mecanisme de apărare
Din perspectiva LAPAR, efectele asupra pieței agricole europene vor fi devastatoare. Volume mari de produse ieftine, provenite din ferme gigantice din America de Sud, vor concura direct producătorii europeni, care funcționează sub constrângeri de mediu, costuri ridicate și reguli stricte.
Statele câștigătoare vor fi cele specializate în comerț și logistică — precum Germania, Olanda sau Spania — în timp ce țările de producție agricolă, inclusiv România, vor suporta pierderile. Taxele de import vor intra în bugetele statelor care gestionează fluxurile comerciale, nu în cele ale țărilor afectate de prăbușirea producției interne.
România, marele perdant
România, avertizează Nicu Vasile, nu dispune de mecanisme reale de protecție în cadrul pieței unice europene. Odată ce marfa intră legal într-un stat membru, aceasta circulă liber, fără posibilitatea de control național.
„România pierde pe toate părțile. Producția agricolă internă va fi distrusă de concurența neloială, iar statul român nu va încasa nici măcar beneficiile fiscale ale importurilor”, susține liderul LAPAR.
Singura opțiune realistă rămasă ar fi transformarea portului Constanța într-un hub regional de comerț, însă acest scenariu ar muta economia agricolă românească din zona de producție în cea de tranzit, cu beneficii limitate pe termen lung.
Câștigătorii reali: marile companii de biotehnologie
Un alt beneficiar indirect al acordului MERCOSUR este, potrivit LAPAR, Statele Unite. Majoritatea companiilor care dețin patentele genetice ale producției sud-americane sunt americane, nu europene. Excepțiile sunt puține, una dintre ele fiind Bayer.
În acest context, Nicu Vasile acuză conducerea Comisiei Europene, în frunte cu Ursula von der Leyen, că a abandonat agricultura europeană și a expus piața UE intereselor marilor corporații globale de biotehnologie.
Un precedent periculos
LAPAR atrage atenția că MERCOSUR nu este un caz izolat. Uniunea Europeană are peste 100 de acorduri comerciale similare cu state precum Canada, Japonia, Coreea de Sud sau Indonezia — toți actori importanți în domeniul biotehnologiei agricole.
„Când Regulamentul NGT va fi aprobat în această formă, piața UE va fi complet deschisă întregii producții mondiale. MERCOSUR este doar începutul”, avertizează Nicu Vasile.
În lipsa unor mecanisme reale de protecție a producției interne, agricultura românească riscă să devină prima victimă a unei strategii comerciale europene care privilegiază comerțul și patentele în detrimentul fermierilor și al securității alimentare.
