Acordul de încetare a focului în Gaza
Un acord de pace sau chiar un armistițiu durabil între Israel și Hamas ar putea deveni cea mai mare realizare diplomatică a președintelui Donald Trump. Detaliile și secvențierea acestui acord rămân neclare, dar declarația de intenție a ambelor părți este semnificativă. Acordul, sprijinit politic de state arabe și alte puteri regionale, reprezintă cea mai bună oportunitate de a pune capăt războiului din Gaza, care a lăsat aproape 68.000 de morți, majoritatea civili.
Planul de pace al administrației Trump
De la începutul lunii martie, au existat zvonuri despre un posibil acord, dar nimic nu s-a apropiat atât de mult de realizare. Prima fază a planului de pace, așa cum a fost denumită de Trump într-o postare pe Truth Social, este simplă: returnarea ostaticilor de către Hamas în schimbul unei retrageri limitate a armatei israeliene. Totuși, localizarea tuturor ostaticilor și gestionarea unei retrageri israeliene ar putea fi complicate.
Provocările și incertitudinile
În stilul caracteristic al președintelui Trump, speranțele sunt exprimate într-o formă exagerată, cu declarații precum “TOȚI ostaticii vor fi eliberați foarte curând, iar Israel va retrage trupele la o linie convenită ca primii pași către o Pace Puternică, Durabilă și Veșnică. Toate părțile vor fi tratate corect!” Cu toate acestea, rămân multe detalii de discutat. Planul de pace de 20 de puncte propus de administrație încearcă să echilibreze crearea condițiilor pentru un armistițiu și negocierile pentru o încheiere durabilă a războiului, întrebările dificile privind viitorul Hamas și dacă grupul militant se va dezarma, alături de viziunea Israelului pentru Gaza, necesitând încă negocieri intense.
Contextul politic și presiunea internațională
Momentul este crucial. În timpul unei întâlniri pe tema anti-Antifa, Trump a primit o notă de la secretarul de stat Marco Rubio: “Foarte aproape. Trebuie să aprobi o postare pe Truth Social cât mai curând pentru a anunța primul acord.” Nu există o cerință ca războiul din Gaza să se încheie cu acorduri de pace în stil Oslo sau deliberări politice. Aceasta este o situație foarte diferită, cu un președinte american deschis partizan și imprevizibil, care își folosește incertitudinea pentru a menține atât aliații, cât și inamicii în echilibru. Trump este motivat și de dorința de a fi primul președinte american care primește Premiul Nobel pentru Pace după Barack Obama.
Tensiuni și declarații de intenție
Tensiunile rămân evidente. Hamas a solicitat lui Trump și altor părți să se asigure că guvernul de ocupație israelian respectă pe deplin termenii acordului. Există temeri că Israel ar putea relua ofensiva odată ce își va returna ostaticii. “Nu ne vom abandona niciodată drepturile naționale ale poporului nostru până când nu vom obține libertatea, independența și autodeterminarea,” a declarat grupul, referindu-se, în mod indirect, la dorința de statalitate palestiniană, respinsă de Netanyahu și în mare parte abandonată de Casa Albă.
Considerații politice interne în Israel
Netanyahu se confruntă, de asemenea, cu considerații politice interne. El a declarat că va “convoca guvernul pentru a aproba acordul și a aduce acasă toți ostaticii noștri dragi.” Trebuie să gestioneze reacția membrilor de dreapta ai guvernului său, inclusiv ministrul de finanțe Bezalel Smotrich și ministrul pentru securitate națională Itamar Ben-Gvir, care au amenințat cu răsturnarea guvernului în cazul unui armistițiu.
Concluzie
Trump a încercat să depășească aceste considerații prin amenințări directe, afirmând că “toată iadul” se va dezlănțui în Gaza împotriva Hamas dacă dorința sa pentru pace nu va fi îndeplinită. Președintele american plănuiește să călătorească în regiune în acest weekend pentru semnarea acordului, iar aceasta ar putea fi ocazia sa de a utiliza toată influența sa personală pentru a preveni o nouă ruptură a negocierilor și o întoarcere la lupte, ceea ce ar reprezenta o înfrângere diplomatică pentru administrația sa.
