Comisia Europeană suspendă procedura deficitelor excesive pentru România, dar menține monitorizarea situației
Comisia Europeană a decis suspendarea procedurii aplicabile deficitelor excesive pentru România, însă continuă monitorizarea evoluției macroeconomice a țării.
Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România, în evaluarea din 3 iunie 2026 s-a constatat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, iar competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte.
Evaluarea specifică pentru primăvara anului 2026 cuprinde modul în care statele membre au respectat cadrul bugetar al Uniunii Europene, acoperind atât anul 2025, cât și anul 2026. Aceasta se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare.
Comisia a evaluat și implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza prelungirii perioadelor de ajustare bugetară.
Raportul de țară pentru România din 2026 include recomandări pentru ca țara noastră să ajungă la un echilibru financiar. România trebuie să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv.
Potrivit Comisiei Europene, România trebuie să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire, reflectând provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Guvernul trebuie să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare.
În sectorul energetic, este nevoie de stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică.
Comisia cere implementarea reformei pensiilor, atât generale, cât și speciale, și recomandă o reformă a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate. De asemenea, este necesară consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice.
Guvernul trebuie să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit.
Comisia Europeană își dorește și continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, dar și să susțină ritmul de implementare al politicii de coeziune.
Statul român trebuie să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare.
România trebuie să aibă o administrație publică mai eficientă la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional.
România trebuie să faciliteze, de asemenea, investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur, potrivit Comisiei Europene. O altă cerință este punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru companiile de stat.
În domeniul muncii, statul trebuie să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie, dar și să abordeze deficitul de competențe al celor care intră pe piața muncii.
Statul român trebuie să reducă, de asemenea, riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
În prima etapă a calendarului european, statele membre ale UE discută planurile lor economice și bugetare și convin asupra priorităților esențiale. În a doua parte a ciclului, cunoscută sub denumirea de „semestru național”, se preconizează că statele membre aliniază politicile naționale, în special bugetele naționale pentru anul următor. Comisia Europeană poartă un dialog periodic cu statele membre și cu părțile interesate, pe întreg parcursul anului.
