România adoptă o poziție fermă față de Rusia la ONU
România a decis să adopte o atitudine ofensivă față de Rusia la nivel diplomatic, prin expulzarea consulului rus de la Constanța și sesizarea Consiliului de Securitate al ONU după incidentul dronei prăbușite la Galați.
Este pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina când Bucureștiul renunță la prudența strategică în relația cu Rusia, marcând o schimbare radicală de paradigmă. Dosarul relațiilor cu Rusia devine astfel un subiect fierbinte.
Jurnaliștii Dan Andronic și Mirel Curea susțin că această creștere a tonului diplomatic nu reprezintă doar o reacție la încălcarea spațiului aerian, ci un instrument de presiune calculat. Există ipoteza că România, în coordonare cu partenerii NATO, urmărește o „internaționalizare” a incidentelor de frontieră pentru a exercita presiune asupra președintelui Vladimir Putin în vederea negocierilor de pace.
„Ridicarea tonului la nivel diplomatic între România și Rusia, care de fapt e NATO, este de fapt un mijloc de presiune pus asupra lui Putin pentru a încheia mai repede o pace în Ucraina. Pentru că e pentru prima dată de la începutul conflictului în Ucraina când la nivelul Consiliului de Securitate al ONU se discută de o asemenea situație. Restul au fost tratate altfel, asta este primul incident care este tratat la nivel de conflict internațional. Deci de-aia am vrea să știm dacă am fost isterici sau a fost un eveniment util altora”, a spus jurnalistul EVZ Mirel Curea.
Analistul de relații internaționale Ștefan Popescu atrage atenția că această „isterie diplomatică” de la ONU poate avea efecte ambivalente. În timp ce Polonia și țările baltice sunt deja „la masa celor mari” (Grupul E5), România riscă să fie folosită ca un laborator de testare. „Mesajele incoerente oferă rușilor posibilitatea de a ne ataca cu propriile noastre argumente. Dacă noi spunem că drona a fost deviată de apărarea ucraineană, rușii vor întreba imediat: atunci de ce o tratați ca pe o agresiune a Moscovei?”, explică expertul.
În continuare, Ștefan Popescu a afirmat: „Fără îndoială că un asemenea eveniment este util și unora și altora. (…) Acesta le-a servit și unor aliați pentru că suntem într-un mediu foarte competitiv pe flancul de est. Vedeți că Polonia și țările baltice caută să deplaseze atenția de la Marea Neagră tot mai mult și este o competiție. Pentru resursele Americii care sunt numai ale Americii, și ale Franței și ale Marii Britanii, ale Germaniei și Olandei, care sunt tot mai puține, și cu tot mai puțină disponibilitate de a le dispersa pe un flanc atât de extins și atunci te duci în zona unde ai parteneri care sunt serioși, care pot să susțină agenda, care au obiectiv și în România mai puțin.”
Jurnalistul Dan Andronic a subliniat importanța comunicării strategice în perioade de criză, afirmând că aceasta reprezintă o componentă a securității naționale. „Când președintele spune ceva, iar un general de la MApN are un ton de frică, încrederea cetățenilor se prăbușește”, avertizează în podcast Dan Andronic.
Degradarea relațiilor diplomatice cu Rusia reprezintă un pas riscant pentru România, care își dorește să intre cu forța în tabăra celor care contează. Cu toate acestea, lipsa unei vizite la nivel înalt la Washington și contractele de lobby indică o stare de îngrijorare profundă la nivelul Administrației Prezidențiale.
