Cum funcționează schema de contrabandă cu petrol iranian de 800 de milioane de dolari

4 Min Citire

Schema de contrabandă cu petrol iranian estimată la 800 de milioane de dolari

O rețea de contrabandă cu petrol iranian, estimată la aproximativ 800 de milioane de dolari, utilizează petroliere care se prezintă drept nave irakiene pentru a eluda restricțiile internaționale, prin falsificarea datelor de navigație, informează Fox News.

Potrivit informațiilor furnizate de Windward AI, aceste petroliere transmit mesaje eronate privind destinația lor, indicând porturi din Irak, în timp ce, de fapt, se deplasează discret către Iran pentru operațiuni de încărcare. Practica este asociată cu manipularea semnalelor AIS, sistemul global de identificare automată a navelor.

Navele sancționate sunt prezentate sub identități false, folosind inclusiv registre navale considerate frauduloase din jurisdicții precum Curaçao sau Malawi. Printre acestea se regăsesc petroliere de tip VLCC, capabile să transporte volume foarte mari de țiței.

Această activitate are loc pe fondul intensificării presiunilor exercitate de Statele Unite, care au extins măsurile de blocadă asupra infrastructurii maritime iraniene pentru a limita exporturile de petrol și resursele financiare ale Teheranului.

Publicitate
Ad Image

Windward AI a indicat patru petroliere de tip VLCC implicate în această schemă: Alicia (IMO 9281695), RHN (IMO 9208215), Star Forest (IMO 9237632) și Aqua (IMO 9248473), toate operate sub diverse steaguri și structuri de înregistrare controversate.

Fiecare dintre aceste nave are o capacitate de aproximativ două milioane de barili, ceea ce ridică volumul total transportat de cele patru la circa opt milioane de barili de petrol. La un preț estimativ de 100 de dolari pe baril, valoarea încărcăturii ajunge la aproximativ 800 de milioane de dolari, conform calculelor prezentate de compania de analiză.

Analizele Windward AI indică existența unui grup de aproximativ zece petroliere sancționate care falsifică poziția transmisă prin AIS, simulând ancorarea în apropierea portului Basrah din Irak. În realitate, aceste nave ar opera în proximitatea apelor iraniene, utilizând semnale alterate pentru a crea aparența unei activități comerciale legitime.

Compania descrie această strategie drept o formă de „alibi digital”, în care datele de navigație sunt manipulate pentru a induce în eroare sistemele de monitorizare internaționale. După încărcarea petrolului, navele revin la transmiterea semnalelor AIS reale, sugerând în mod fals că marfa provine din Irak, nu din Iran.

Blocada navală americană a fost demarată la 13 aprilie, ca parte a unei strategii mai ample de presiune asupra Iranului pentru renegocierea limitelor programului său nuclear. Măsurile au fost implementate gradual, incluzând desfășurări navale și restricții asupra transportului maritim, cu scopul de a limita fluxurile de petrol iranian.

Conform datelor prezentate, peste douăzeci de petroliere se află blocate la vest de Strâmtoarea Hormuz, iar exporturile de petrol ale Iranului ar fi scăzut cu mai mult de jumătate. Windward AI susține că aceste metode de disimulare devin mai frecvente pe măsură ce presiunea asupra transportului maritim crește.

Printre navele monitorizate se numără și petrolierele Paola și Adena, ambele asociate cu presupuse entități irakiene, dar conectate la rețele supuse sancțiunilor internaționale. De asemenea, sunt menționate nave de capacitate medie precum Aqualis, Kush și Charminar, precum și transportorul de GPL Royal H, toate prezentând trasee considerate neregulate, cu posibile operațiuni de încărcare în portul Khor Al Zubair din Irak.

Specialiștii au identificat tipare de navigație neobișnuite, semnale portuare false și alte indicii care sugerează adaptarea continuă a metodelor folosite de aceste rețele maritime pentru a evita detectarea.

În plan politic, Mohammad Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, a criticat miercuri autoritățile americane, inclusiv pe secretarul Trezoreriei Scott Bessent, acuzând efectele economice ale blocadei asupra Iranului și creșterea prețului petrolului, afirmând într-o postare că „după trei zile, nicio sondă nu a explodat”.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *