Conflictul din Strâmtoarea Ormuz analizat ca posibil exercițiu pentru un război SUA-China în Pacific
Ministrul de Externe al Singapore, Vivian Balakrishnan, a declarat că tensiunile din Strâmtoarea Ormuz ar putea reprezenta „un exercițiu” pentru un scenariu mult mai amplu, în eventualitatea unui conflict între Statele Unite și China în Pacific, potrivit CNBC.
Oficialul a explicat că situația din Strâmtoarea Ormuz oferă indicii despre riscurile geopolitice din zonele-cheie de tranzit și despre modul în care ar putea arăta un conflict de amploare între marile puteri. „Ceea ce vedeți în Strâmtoarea Hormuz va fi doar o repetiție”, a declarat Vivian Balakrishnan.
Declarațiile au fost făcute în contextul presiunilor exercitate de Washington și Beijing asupra Singapore pentru a alege o tabără, întrebare la care ministrul a răspuns în cadrul discuției cu jurnalistul CNBC Steve Sedgwick. Ministrul a afirmat că Singapore își menține relațiile cu ambele puteri și își fundamentează deciziile pe interesele naționale pe termen lung.
Statele Unite reprezintă cel mai mare investitor străin în Singapore, cu aproximativ 6.000 de companii americane prezente și un deficit comercial de bunuri de circa 3,6 miliarde de dolari în relația cu Washingtonul, iar China este principalul partener comercial al Singapore, iar Singapore este, la rândul său, cel mai mare investitor străin în China.
„Singapore va „refuza să aleagă” o parte în detrimentul celeilalte”, a adăugat el. „Modul în care ne gestionăm afacerile este prin evaluarea intereselor naționale pe termen lung ale Singapore; dacă trebuie să spunem ‘nu’ Washingtonului, Beijingului sau oricui altcuiva, nu ezităm. Acționăm în propriul nostru interes național pe termen lung. Vom fi utili, dar nu ne vom lăsa folosiți”, a completat acesta.
Separat, ministrul a atras atenția asupra importanței rutelor maritime strategice, arătând că actualul conflict din Orientul Mijlociu demonstrează rolul acestor puncte de tranzit. El a făcut referire la Strâmtoarea Malacca, unde Singapore se află la intersecția uneia dintre cele mai importante artere comerciale globale. În cel mai îngust punct, aceasta are aproximativ două mile marine, comparativ cu 21 de mile marine în cazul Strâmtoarea Ormuz.
Ministrul a fost întrebat dacă inițiativa Iranului de a impune taxe navelor care tranzitează Ormuz ar putea genera un efect similar în alte regiuni. El a spus că există un risc, însă statele riverane Strâmtorii Malacca — Singapore, Malaezia și Indonezia — au un interes strategic în menținerea rutei deschise și fără taxe. Balakrishnan a precizat că Singapore își bazează acțiunile pe Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării.
„În ceea ce privește atât America, cât și China, le-am comunicat ambelor că operăm pe baza UNCLOS (Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării). Dreptul de tranzit este garantat pentru toată lumea. Nu vom participa la nicio încercare de a închide, interzice sau impune taxe în regiunea noastră”, a declarat Balakrishnan.
Ministrul a atras atenția, în încheierea intervenției sale, asupra rolului esențial pe care îl joacă încrederea într-un context internațional tensionat, marcat de criza din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și amplificarea disputelor comerciale. Oficialul a subliniat că stabilitatea relațiilor economice și politice depinde tot mai mult de capacitatea statelor și a actorilor economici de a inspira predictibilitate și credibilitate.
„Încrederea este, în esență, o modalitate de a reduce costurile de tranzacție. Să fii previzibil, plictisitor, de încredere și onest are o valoare reală”, a declarat ministrul, insistând asupra faptului că aceste caracteristici, deși aparent lipsite de spectaculozitate, devin avantaje strategice într-o perioadă dominată de incertitudine și volatilitate.
Declarațiile au venit în continuarea intervenției susținute de viceprim-ministrul singaporez Gan Kim Yong, care a transmis, la deschiderea evenimentului, că „Încrederea nu mai poate fi presupusă de la sine; ea trebuie construită și consolidată”. Acesta a adăugat că Singapore își propune să își întărească poziția de hub financiar global prin dezvoltarea serviciilor bazate pe încredere, inclusiv în domenii precum gestionarea riscurilor, securitatea cibernetică și guvernanța inteligenței artificiale.
