Lista neagră a lui Trump generează un cutremur în NATO
Relația dintre Statele Unite și aliații săi europeni traversează cel mai tensionat moment de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, pe fondul unei liste secrete prin care Donald Trump clasifică statele membre NATO în funcție de loialitatea lor în conflictul cu Iranul.
Informații recente, scurse din interiorul administrației de la Casa Albă, dezvăluie existența unei liste a „băieților buni și a celor răi”, bazată pe declarațiile a trei diplomați europeni și unui oficial american al apărării. Casa Albă ar fi pregătit un plan secret de clasificare a membrilor NATO în funcție de contribuțiile lor la alianță și la un război cu Iranul.
Tensiunile au atins punctul de fierbere după declarația oficială a Annei Kelly, secretar adjunct de presă la Casa Albă. Aceasta a sugerat că Statele Unite își reevaluează angajamentele de securitate față de națiunile care au refuzat să sprijine Operațiunea „Epic Fury”. „Statele Unite au fost întotdeauna alături de așa-zișii săi aliați, dar țările pe care le-am protejat cu mii de soldați nu au fost alături de noi. Președintele Trump nu va uita acest lucru.” – Anna Kelly
Conform unor surse diplomatice, lista secretă împarte membrii NATO în două tabere distincte, bazate pe contribuția logistică și militară în contextul blocadei din Strâmtoarea Hormuz. Lista „Băieților Buni” include țările care au oferit sprijin direct, baze logistice și suport politic pentru ofensiva americană împotriva Iranului. Aceste state sunt considerate pilonii de stabilitate ai noii viziuni de la Washington.
Lista „Persoanelor care creează probleme” cuprinde aliați istorici precum Marea Britanie și Franța, care au refuzat implicarea militară, invocând riscul unei crize energetice globale și necesitatea unei soluții diplomatice pentru a evita colapsul rutelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz.
Donald Trump nu pare dispus să accepte neutralitatea aliaților. Printre măsurile punitive luate în calcul la nivelul Administrației se numără retragerea trupelor americane din țările care nu s-au aliniat obiectivelor SUA, excluderea acestora de sub umbrela de securitate și, în ultimă instanță, posibilitatea retragerii complete a Statelor Unite din NATO.
Un oficial european, sub protecția anonimatului, a ridicat o problemă strategică fundamentală pentru Washington: „Retragerea trupelor ar putea fi o opțiune, dar nu ar reduce acest lucru influența strategică a SUA în regiune? Nu cumva SUA se pedepsesc pe sine?”
În timp ce Europa cere pace pentru a evita o catastrofă economică, Washingtonul pare hotărât să impună un nou model de parteneriat: loialitate totală sau izolare. Rămâne de văzut dacă această „listă a rușinii” va duce la o reformare a NATO sau la ruperea definitivă a blocului transatlantic.
