Criza Strâmtorii Ormuz: Donald Trump refuză sprijinul european pentru operațiunea militară
Macron îi cere lui Trump să accepte ajutorul Europei. Sursa foto: colaj EVZ
Redeschiderea anunțată a Strâmtorii Ormuz a scos la iveală fracturi adânci între Statele Unite ale Americii și aliații săi europeni, scrie Le Figaro. În timp ce președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au prezidat vineri, la Paris, o reuniune cu reprezentanți din 49 de state pentru a discuta securizarea navigației în regiune, președintele american Donald Trump a respins categoric implicarea Europei. Un dosar diplomatic extrem de dificil.
Deși inițial ceruse europenilor să contribuie la redeschiderea acestui punct strategic de tranzit maritim, Donald Trump a respins inițiativele europene înainte ca acestea să fie oficial formulate.
Mesajul Casei Albe a fost clar. Printr-o postare pe rețeaua sa socială, Trump le-a transmis europenilor să „păstreze distanța”, adăugând sec: „Au fost inutili când aveam nevoie de ei”.
Liderul american a asigurat că minele care ar fi putut fi amplasate de forțele iraniene vor fi eliminate „cu ajutorul Statelor Unite”. Această afirmație ridică însă semne de întrebare în rândul experților, având în vedere capacitățile relativ limitate de deminare ale marinei americane.
Apoi, Trump a declarat că Iranul a acceptat să „nu mai închidă niciodată Strâmtoarea Ormuz”, fără a preciza însă ce concesii au obținut liderii de la Teheran în schimb.
Spre deosebire de tonul triumfalist de la Washington, oficialii iranieni au prezentat o realitate mai nuanțată. Ministrul iranian al Afacerilor Externe, Abbas Araghchi, a condiționat clar situația din strâmtoare de evoluțiile de pe alte fronturi.
Conform declarațiilor sale, trecerea navelor comerciale este declarată deschisă „în concordanță cu încetarea focului din Liban” și doar „pentru perioada rămasă a armistițiului”. Această legătură directă între cele două teatre de operațiuni menține un nivel ridicat de incertitudine pentru armatorii internaționali, mai ales în contextul în care Statele Unite își mențin blocusul asupra porturilor iraniene.
În fața volatilității situației, liderii europeni prezenți la Élysée, Emmanuel Macron, Keir Starmer, Giorgia Meloni și cancelarul german Friedrich Merz, au conturat o strategie independentă pentru protejarea intereselor comerciale.
Principalele direcții de acțiune stabilite de europeni au fost bazate pe o nouă misiune militară. Franța și Marea Britanie accelerează planificarea unei misiuni militare „distincte de belligerați”. Scopul este însoțirea și securizarea traficului maritim atunci când nivelul de amenințare va deveni acceptabil. O întâlnire operațională va avea loc săptămâna viitoare la Londra, peste 12 state exprimându-și deja disponibilitatea de a contribui.
Președintele Emmanuel Macron a avertizat ferm împotriva oricărei încercări de a instaura un sistem bazat pe taxă de trecere. „Ne opunem oricărui regim de convenție sau oricărui lucru care ar echivala cu o tentativă de privatizare”, a declarat liderul francez.
Deși a confirmat disponibilitatea Germaniei de a se implica, cancelarul Friedrich Merz a adoptat o postură ușor diferită de cea a Parisului, subliniind că ar fi „de dorit” o participare a SUA la această misiune. „Această criză nu trebuie să devină un test de rezistență pentru relațiile transatlantice”, a punctat Merz.
O coaliție globală îngrijorată
Reuniunea de la Paris a demonstrat că impactul crizei declanșate la sfârșitul lunii februarie depășește cu mult granițele Europei și ale Orientului Mijlociu, concluzionează Le Figaro.
La masa discuțiilor au participat aproximativ 30 de șefi de stat și numeroși delegați internaționali. Prezența a fost extrem de diversă, incluzând aliații tradiționali: Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, liderii din Japonia, Coreea de Sud (președintele Lee Jae-myung), Australia (premierul Anthony Albanese) și Noua Zeelandă. Statele arabe prezente au fost Arabia Saudită, Kuweit și Qatar. Au mai participat Indonezia (președintele Prabowo Subianto), India, Singapur și chiar reprezentanți ai Chinei.
În ciuda declarațiilor diplomatice și a promisiunilor, concluzia analiștilor este unanimă: armatorii și companiile de transport maritim vor avea nevoie de garanții de securitate mult mai solide pe teren înainte de a-și risca din nou navele în apele Strâmtorii Ormuz.
