Procurorii din Olanda solicită pedepse cu închisoarea pentru furtul artefactelor dacice
Procurorii olandezi au cerut pedepse semnificative cu închisoarea pentru trei suspecți acuzați de furtul celebrului Coif de la Coțofenești, un artefact de aur vechi de aproximativ 2.500 de ani, în timp ce procesul a început în Țările de Jos, potrivit The Jordan Times care citează AFP.
Cazul, care a șocat atât România, cât și comunitatea internațională a patrimoniului cultural, scoate la lumină detalii despre una dintre cele mai îndrăznețe spargeri din ultimii ani.
Jaful a avut loc în ianuarie 2025, când hoții au pătruns în Muzeul Drents din nordul Olandei, unde erau expuse temporar obiecte de patrimoniu românesc. Potrivit anchetatorilor, aceștia ar fi folosit explozibili și baroase pentru a forța accesul în clădire, reușind să sustragă Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur.
Artefactele, datate din secolul al V-lea î.Hr., sunt considerate simboluri de o valoare istorică și culturală excepțională pentru România.
Dispariția lor a generat reacții puternice, inclusiv la nivel guvernamental, și a declanșat o anchetă amplă coordonată de autoritățile olandeze.
La doar câteva zile după furt, poliția olandeză a reușit să aresteze trei suspecți, despre care consideră că au acționat fără complici. Identificați drept Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), aceștia sunt acuzați de implicare directă în jaf.
Inițial, locul unde se aflau obiectele furate a rămas necunoscut, alimentând temeri că acestea ar putea fi pierdute definitiv sau vândute pe piața neagră.
Situația s-a schimbat recent, când autoritățile au anunțat recuperarea coifului și a două dintre cele trei brățări, prezentate într-o conferință de presă organizată chiar la muzeul din care fuseseră sustrase.
Potrivit procurorilor, artefactele recuperate sunt în stare foarte bună, cu excepția unei mici deformări a coifului, și urmează să fie returnate României.
Doi dintre suspecți, Jan B. și Douglas Chesley W., au acceptat un acord cu procurorii, în urma unui proces descris drept „lung, intens și complex”. În schimbul cooperării și al facilitării recuperării bunurilor, aceștia riscă o pedeapsă de 44 de luni de închisoare.
Cel de-al treilea suspect, Bernhard Z., a refuzat să încheie un acord și se confruntă cu o cerere de condamnare la 66 de luni de închisoare.
Procurorii au precizat că cei doi inculpați care au cooperat nu sunt în măsură să returneze a treia brățară dispărută. Cu toate acestea, ancheta continuă, iar autoritățile susțin că eforturile de recuperare nu au fost abandonate.
În instanță, procurorii au prezentat un set extins de probe care ar lega suspecții de jaf, inclusiv imagini de pe camerele de supraveghere și urme de ADN identificate pe fragmente de sticlă și chiar pe bucăți de aur.
Guvernul olandez a anunțat anterior că a alocat 5,7 milioane de euro pentru a acoperi eventualele despăgubiri în urma furtului, în contextul în care obiectele erau împrumutate de la un muzeu din București.
Directorul instituției românești a fost demis la scurt timp după incident, pe fondul criticilor legate de decizia de a expune artefactele în străinătate.
Cazul se înscrie într-un context mai larg al unor furturi recente din muzee olandeze, inclusiv sustragerea unor lucrări semnate de Andy Warhol în 2024 și a unui tablou de Vincent van Gogh în 2020, incidente care au alimentat dezbaterea privind securitatea patrimoniului cultural.
