Decizia G7 în contextul crizei globale a petrolului
Miniștrii de finanțe ai G7 au afirmat că vor lua „măsurile necesare” pentru a face față creșterii prețurilor petrolului, însă nu au ajuns la un consens privind eliberarea rezervelor strategice după o reuniune de urgență desfășurată luni.
Într-o declarație comună, consultată de FT, oficialii au precizat că intenționează să abordeze impactul războiului din Iran și că „sunt pregătiți să ia măsurile necesare, inclusiv pentru a sprijini aprovizionarea globală cu energie, cum ar fi eliberarea stocurilor”.
Roland Lescure a declarat că grupul, care a avut o întâlnire virtuală luni cu șeful Agenției Internaționale pentru Energie, „nu a ajuns încă la o decizie” privind accesul la rezervele de petrol de urgență deținute de țările membre AIE.
Un oficial G7 a declarat pentru Reuters că există un consens în cadrul grupului de a nu elibera încă rezervele de petrol. Miniștrii energiei din G7 urmează să se reunească marți, unde „se vor decide acțiunile”, conform unei surse apropiate discuțiilor.
Un oficial american implicat în convorbiri și-a exprimat optimismul că măsuri ar putea fi adoptate curând după reuniunea pe tema energiei.
Prețul țițeiului Brent a crescut cu aproape 40% de la debutul conflictului, depășind pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată în ultimii patru ani, în condițiile în care o mare parte din petrolul produs în Golf este blocat din cauza amenințărilor Iranului asupra Strâmtorii Ormuz.
Luni, prețul Brentului a atins aproape 120 de dolari pe baril în primele tranzacții, după ce principalii producători din Golf, printre care Arabia Saudită, au început să reducă producția pe fondul diminuării stocurilor.
Ulterior, prețurile țițeiului Brent au scăzut, iar până în după-amiaza aceleiași zile, la Londra, se tranzacționau în creștere cu doar 5,9%, ajungând la 98,20 dolari pe baril.
Fatih Birol a declarat că există „riscuri semnificative și în creștere pentru piață”, subliniind că situația „s-a deteriorat în ultimele zile”.
El a adăugat că, pe lângă dificultățile legate de tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, „o cantitate substanțială de producție de petrol a fost redusă”.
În cadrul programului AIE, cele 32 de țări membre dețin aproximativ 1,2 miliarde de barili în rezerve strategice, care pot fi utilizate în situații de urgență, deși acest mecanism a fost activat doar de cinci ori, în urma crizelor petroliere arabe din anii 1970.
În declarația comună, miniștrii G7 au spus că „au discutat despre conflictul actual din Orientul Mijlociu, impactul acestuia asupra stabilității regionale, condițiilor economice globale și piețelor financiare, precum și despre importanța rutelor comerciale sigure”.
Au adăugat că „vor continua să monitorizeze îndeaproape situația și evoluțiile de pe piețele energetice și se vor întâlni după cum va fi necesar pentru a face schimb de informații și pentru a se coordona în cadrul G7 și cu partenerii internaționali”.
Înaintea întâlnirii, o sursă apropiată situației a spus că unii oficiali americani considerau adecvată o eliberare comună a rezervelor de petrol în intervalul 300-400 de milioane de barili, reprezentând 25-30% din totalul rezervelor.
Valdis Dombrovskis a declarat că conflictul ar putea genera „șocuri stagflaționiste substanțiale asupra economiei globale și europene” dacă se prelungește dincolo de „câteva săptămâni”.
El a avertizat că, în cazul continuării perturbărilor transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și a atacurilor asupra infrastructurii energetice din Golf, prețurile ridicate la energie ar putea afecta economia în ansamblu, avertizând asupra unei posibile necesități a unei politici monetare mai stricte dacă inflația va crește.
„Este important să se depună eforturi pentru a detensiona acest conflict cât mai curând posibil… Cu cât se întâmplă mai repede, cu atât impactul asupra economiei va fi mai limitat”, a afirmat Dombrovskis.
