Dan Barna: România își întărește poziția pe flancul estic, dar riscă pierderi de fonduri europene
România își consolidează tot mai mult rolul pe flancul estic al Europei, însă există pericolul diminuării fondurilor europene, avertizează Dan Barna, la deschiderea Congresului USR 2026, „Viitorul, acum”.
Dan Barna subliniază că noile priorități europene în securitate, buget și tranziție verde conferă României un rol strategic tot mai important.
„Acum vedem foarte clar că necesitatea securității și necesitatea Apărării a transformat politica aceasta într-o politică domestică de primă linie”, a declarat el.
În acest context, România „devine un actor relevant pe flancul estic”, spune Dan Barna, invocând declarațiile de joi de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, în conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au spus foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”.
Barna a remarcat un semnal politic important: „Primul premier care a fost invitat a fost premierul României, ceea ce arată o recunoaștere a poziției României în această nouă arhitectură cu care ne confruntăm”.
Referindu-se la vecinătate, el a menționat că Moldova și Ucraina sunt „zone pentru care ne luptăm” să primească alocări clare în pilonul bugetar referitor la Europa globală.
Noul buget european urmează această logică strategică, iar România susține fonduri clare pentru aceste zone.
Tranziția verde și transformarea economică au fost, de asemenea, subiecte importante în discursul lui Barna, care a precizat că această schimbare nu trebuie să se realizeze în detrimentul comunităților, exemplificând cu Valea Jiului.
El a insistat pe necesitatea finanțării unui proces de reindustrializare modernă în astfel de comunități, pentru a contracara percepția de abandon a zonelor tradițional-industriale din Europa și România.
Barna a atras atenția că acest sentiment este „foarte mult speculat de către suveraniști extremiști”.
Un alt punct de interes este riscul scăderii fondurilor de coeziune în noul cadru financiar, care ar putea avea efecte politice și sociale serioase.
România a beneficiat de asemenea fonduri, care au generat schimbări importante, după cum a afirmat Barna.
El a explicat că, dacă accentul s-ar muta exclusiv pe Apărare sau pe zona de competitivitate, regiuni importante ar rămâne marginalizate.
Noul buget european este structurat pe trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”, model care conferă guvernelor o influență mai mare în gestionarea fondurilor.
Barna a subliniat cât de important este ca regiunile să fie implicate și să aibă un cuvânt de spus, iar banii să ajungă „la firul ierbii, la comunități”.
Un aspect sensibil îl reprezintă modificarea regulii de dezangajare a fondurilor europene, Comisia propunând reducerea termenului de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni.
Barna consideră că această schimbare ar afecta statele cu dificultăți administrative, afirmând: „Dacă în 10 luni nu reușești să recuperezi întârzierea, ai pierde banii. Or, lucrul ăsta ar fi o lovitură exact pentru economii, cum este și a României”.
El susține păstrarea regulii N-3, care „a arătat că statele pot avea o absorbție decentă”.
În final, Barna a pledat pentru o implicare directă a regiunilor și municipalităților în programarea fondurilor europene.
„Decizia asupra banilor să nu fie doar de la nivel național, ci să fie posibilă această comunicare de la nivelul municipalităților sau de la nivelul regiunilor”, a spus acesta.
