Ficțiune și nonficțiune la Gaudeamus 2025
Ne aflăm în decembrie, când se deschide tradiționalul târg de carte de iarnă, însoțit de o multitudine de titluri noi pregătite de edituri, în ciuda dificultăților din piața editorială românească și a scăderii puterii de cumpărare.
Chiar dacă prețurile cărților au crescut din cauza majorării cotei TVA de la 5% la 11%, editurile nu s-au retras și participă la ediția din acest an a Târgului de carte Gaudeamus cu multe volume noutăți. Am consultat noutățile disponibile la târg și am pregătit o serie de recomandări. În timp ce un alt articol a trecut în revistă cărțile de proză și poezie ale scriitorilor români, eu voi prezenta cele mai interesante traduceri, atât de ficțiune, cât și de nonficțiune, și volume de nonficțiune românească.
În ceea ce privește ficțiunea tradusă, observ că raportul dintre cărțile autorilor consacrați și cele ale scriitorilor publicați pentru prima dată în limba română este echilibrat. Acest lucru este evident mai ales la imprintul Anansi, parte a Grupului Editorial Trei, care are o listă atractivă de ficțiune străină la târg. Printre cele mai căutate titluri Anansi se numără „Zsömle s-a dus” (trad. Ildikó Gábos-Foarță) de László Krasznahorkai, câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură din acest an, un roman satiric despre grotescul extremismului, și „Cealaltă fiică” (trad. Mădălina Ghiu) de Annie Ernaux, un volum epistolar adresat surorii sale mai mari, decedată înainte de nașterea sa.
Pe lângă aceste titluri foarte așteptate, mă bucură premierele, care sunt la fel de importante și pentru alte edituri. Printre acestea, romanele care dau voce celor care se confruntă cu opresiunea, cum ar fi „Plugul strâmb” de Itamar Vieira Junior (trad. Simina Popa), despre relațiile de putere de pe o plantație din Brazilia, „Mater 2-0” de Hwang Sok-Yong (trad. Iolanda Prodan), care discută despre exploatare prin intermediul unei greve, și „Reginele din Parcul Sarmiento” de Camila Sosa Villada (trad. Mina Decu), o combinație de realism magic și proză queer. Continuând cu Editura Trei, în colecția „Fiction Connection“, se află romanul câștigător al Booker Prize 2005, „Ce nu poate fi rostit” de David Szalay (trad. Anca Bărbulescu), și „Biblia lemnului otrăvit” de Barbara Kingsolver (trad. Irina Horea).
O altă carte a unei câștigătoare Nobel este „Nu ne despărțim” de Han Kang (trad. Diana Yuksel), un roman despre prietenie și reziliență într-o lume violentă. O premieră notabilă este „Annie John” (trad. Anca Dumitru), prima traducere în română a unei lucrări de Jamaica Kincaid, un bildungsroman scurt, dar puternic, iar „Fapte glorioase” de Ferdia Lennon (trad. Mihaela Buruiană) este un roman istoric plasat în timpul Războiului Peloponesiac, unde ironia și umorul sunt centrale.
Lydia Davis, cunoscută pentru proza sa scurtă, este reprezentată prin „Străinii noștri” (trad. Luana Schidu), publicată la Editura Vellant, care aduce și „Mamele” de Brit Bennett (trad. Anca Dumitru), o lucrare despre maternitate și comunitate.
Editura Polirom prezintă un nou roman de Jonathan Coe, „Martorul inocenței mele” (trad. Radu Paraschivescu), un thriller intelectual cu umor. De asemenea, „De Vriendt se întoarce acasă” de Arnold Zweig (trad. Andrei Corbea) este o recuperare importantă a unei ficțiuni critice din interiorul sionismului.
Nu pot încheia fără a menționa și „Intermezzo” (Curtea Veche Publishing, trad. Cristina Ștefan) de Sally Rooney, precum și volumul de proză scurtă „Arabescuri” (Editura Cartier, trad. Maria Hoșciuc) de Serhii Jadan.
În ceea ce privește nonficțiunea, cărțile din acest domeniu mă entuziasmează cel mai mult la Gaudeamus. Una dintre cele mai importante noutăți este „Epoca Klaus Iohannis? România între 2014 și 2025” (Editura Tact; coordonatori: Mihnea Bîlici, Anca Bîrnoiu, Veronica Lazăr, Catrinel Rădoi, Vali Stan), un volum colectiv care analizează economia, societatea și cultura românească din ultimul deceniu, cu contribuții de specialiști din diverse domenii. Alte titluri de la Tact includ „Viața de după moarte a mediilor. Persistență, rezistență, reinvenție” de Lili Chapelan, și „Biletul la control? Politici de tineret în România socialistă” de Emanuel Copilaș, care investighează rolul tinerelor generații în proiectul politic socialist.
Printre titlurile importante de la Humanitas se numără „Istoria orbilor. România în război, 1940-1945” de Alina Pavelescu și Șerban-Liviu Pavelescu, o încercare ambițioasă de a clarifica un episod plin de mistificări din istoria modernă a României, și „Un cameleon și „virtuțile” oportunismului. Mihai Ralea – o biografie politică” de Cristian Vasile. Aceeași editură reeditează studiul clasic al Ioanei Pârvulescu despre personajele feminine din literatura română, „Alfabetul doamnelor”, care primește acum și un companion, „Alfabetul domnilor”, într-un volum separat. De asemenea, „Salut voios! O istorie a literaturii române pentru copii și tineret din perioada stalinistă, 1948-1953” (Editura Vremea) de Cristian Iscrulescu este o cercetare impresionantă a literaturii pentru copii din timpul regimului comunist.
La Gaudeamus, trei prozatori postdecembriști vin cu lucrări de nonficțiune. „Meserii nerecomandate femeilor” (Editura Polirom) de Gabriela Adameșteanu oferă o reflecție asupra literaturii și societății, „Sub gravitația memoriei. Reportaje (auto)biografice” de Dan Lungu adună întâmplări din diferite medii, iar „Pești cubanezi. Un secol în eseuri” (Editura Trei) de Bogdan-Alexandru Stănescu reunește texte din revista noastră.
În ceea ce privește traducerile, recomand câteva titluri esențiale pentru înțelegerea ascensiunii partidelor de extremă dreaptă. „Spiritul reacționar. Conservatorismul de la Edmund Burke la Donald Trump” (Editura Tact, trad. Alexandru-Vasile Sava și Adrian Em. Rus) de Corey Robin, „Cum funcționează fascismul. Politica lui „ei“ și „noi“” de Jason Stanley (Editura Publica, trad. Constantin Vlad) și „Naționalismul. O istorie globală” (Editura Polirom, trad. Ioana Avădanei) de Eric Storm sunt lucrări utile. De asemenea, „Natură, cultură și inegalități. O perspectivă comparativă și istorică” (Editura Litera, trad. Silvia Palade) de Thomas Piketty este o lucrare care abordează inechitățile sociale.
Filozofia este reprezentată de colecția „FilosoFii“, a Editurii Trei, cu noutatea „Trebuie să-ți schimbi
