Operații de la 19 ani: Ce reprezintă „prejuvenation”, tendința tinerilor influențați de filtrele sociale
Potrivit Societății Italiene de Medicină Estetică (SIME), aproape jumătate din operațiile estetice efectuate în Italia în 2023 au fost realizate pe pacienți cu vârste între 19 și 34 de ani, marcând o creștere exponențială.
Curentul este denumit „prejuvenation”. Acesta reflectă o schimbare de paradigmă, unde scopul nu mai este atenuarea ridurilor existente, ci modelarea unui chip tânăr. Această tendință este alimentată de idealurile de perfecțiune digitală promovate de filtre și influenceri.
Deși statisticile arată că paciente de sex feminin domină, tinerii de sex masculin adoptă și ei acest trend. Proceduri precum liftingul preventiv, conturarea discretă a buzelor sau injectările cu acid hialuronic în pomeți devin parte din rutina de îngrijire a multor tineri care abia au depășit vârsta de 23 de ani.
Statisticile din Italia pentru 2023 indică peste 750.000 de proceduri de operații estetice. Acestea au crescut semnificativ în rândul tinerilor sub 25 de ani. Experții subliniază că motivația nu este de natură medicală, ci rezultă dintr-o presiune socială constantă, chiar dacă adesea subtilă.
Dr. Emanuele Bartoletti avertizează asupra pericolului ca tinerii să fie împinși de mediul online către tratamente inutile și, mai grav, să apeleze la personal necalificat. Se conturează riscuri legate de dependența de modificări estetice și de unele decizii pripite care pot fi regretate mai târziu.
Influența acestor operații nu se limitează la platforme precum Instagram sau TikTok. Normalizarea lor se accelerează și în mediul familial, unde tot mai multe mame le prezintă ca un act firesc de „îngrijire personală”.
Consecințele psihologice sunt deja observate de specialiști, incluzând dezvoltarea unei identități fragile, incapacitatea de a accepta propria imagine nefiltrată și un sentiment constant de inadecvare.
Într-o societate care vede imperfecțiunea ca o slăbiciune, medicina estetică devine o soluție emoțională rapidă, în detrimentul statutului său de act medical responsabil.
Pentru noua generație, retușurile faciale nu mai reprezintă o excentricitate, ci o formă de aliniere la standardele vizuale fluctuante. Medicul estetician își schimbă rolul, devenind consultant de imagine personală, în timp ce aspectul natural își pierde din valoare.
Acest curent reflectă presiunea imensă asupra unei generații care trăiește într-o lume digitală filtrată și vorbește despre o societate care transformă treptat perfecțiunea vizuală într-o cerință cotidiană.
