30 de zile, 7 explozii, 4 morți: situație gravă în România — soluțiile întârzie, iar declarațiile specialiștilor se lasă așteptate
În perioada 17 octombrie 2025–16 noiembrie 2025, Asociația Energia Inteligentă (AEI) a identificat, pe baza presei naționale și locale, șapte incidente majore legate de gaze. În aceste 30 de zile au avut loc explozii, incendii și avarii la rețele de gaze în mai multe localități, soldate cu patru morți și cu mai multe persoane rănite sau evacuate, potrivit declarațiilor transmise de Dumitru Chiseliță, președintele AEI.
17 octombrie: București, Calea Rahovei (Sector 5) – explozie puternică într-un bloc de opt etaje, cauzată de acumulare de gaz: trei morți, peste 10 răniți, două niveluri distruse, zeci de persoane evacuate.
19 octombrie: Voluntari, B-dul Pipera (Ilfov) – incendiu la două mașini, extins la o conductă, cu scăpări de gaze. Alimentarea cu gaze a fost oprită. 58 de persoane au fost evacuate. Fără victime.
25 octombrie: București, cartierul Rahova – scurgeri multiple de gaze depistate la reluarea alimentării. Distrigaz a găsit probleme la 142 de clienți. Alimentarea a fost reluată etapizat. A fost considerat un incident de siguranță, dar fără explozie.
27 octombrie: Năvodari (Constanța) – conductă de gaz ruptă de un autoturism, în urma unui accident rutier. 30–50 de persoane au fost evacuate de urgență. Alimentarea cu gaze a fost oprită. Intervenție a ISU.
1 noiembrie: Dej (Cluj) – explozie urmată de incendiu într-o locuință alimentată cu gaz. Locuința a fost distrusă complet. Un bărbat a decedat. Alimentarea cu gaze a fost oprită în zonă.
2 noiembrie: Râmnicu Sărat (Buzău) – explozie neînsoțită de incendiu într-un bloc, cauzată de acumulare de gaz. Aproximativ 50 de persoane s-au autoevacuat. Fără victime.
13 noiembrie: Balș (Olt) – explozie urmată de incendiu într-o garsonieră, cel mai probabil provocată de o butelie GPL. Două persoane au suferit arsuri. Alte persoane au avut atacuri de panică. Blocul a fost evacuat. Alimentarea cu gaze și folosirea buteliilor cu GPL au fost oprite.
AEI semnalează lipsa unor măsuri naționale clare de prevenire. Comunicarea oficială a fost minimă și orientată strict spre incidente. Nicio instituție nu a oferit o sinteză publică a riscurilor. Cetățenii au aflat fragmente de informații doar din știri disparate. În lipsa unui mesaj coordonat, cetățenii rămân cu impresia că siguranța depinde mai mult de noroc și de propria prudență decât de un sistem de supraveghere robust.
„România pare să funcționeze pe muchie de cuțit, iar fiecare zi în care tăcerea și pasivitatea persistă adâncește o potențială criză de siguranță pe care nimeni nu ar trebui să o ignore. Pe baza știrilor din presa națională și locală, pentru perioada 17 octombrie 2025–16 noiembrie 2025 am identificat șapte incidente majore legate de gaze (explozii, incendii sau avarii la rețele de gaze, cu evacuări sau victime)”, transmite Dumitru Chiseliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
AEI precizează că, deși în fiecare caz au intervenit pompierii, distribuitorii de gaze și poliția, nu s-a conturat o reacție fermă la nivel național. Asociația atrage atenția asupra unor măsuri care nu au fost anunțate sau discutate public.
„Ceea ce amplifică frustrarea este faptul că, deși fiecare incident în parte a generat intervenții punctuale ale pompierilor, distribuitorilor de gaze și poliției, nu s-a conturat o reacție fermă la nivel național, care să pună întrebările fundamentale: cum este posibil ca, într-o țară cu 3,5 milioane de locuințe conectate la gaze, să nu existe un plan clar de prevenire a incidentelor în sectorul gazelor? Problema reală este absența unor măsuri de anvergură, capabile să prevină repetarea acestor evenimente. Nu a fost anunțat un program național de verificare urgentă a instalațiilor de gaz din blocurile vechi; nu s-a discutat obligativitatea instalării detectoarelor automate de gaz; nu s-a comunicat public un raport cuprinzător care să analizeze cauzele comune ale incidentelor. Fără aceste acțiuni, reacția autorităților pare fragmentată, lipsită de viziune și insuficientă în raport cu gravitatea situației”, mai arată AEI.
„Concluzia care se impune este că seria de incidente nu este o coincidență, ci un simptom al unui sistem vulnerabil, construit pe o infrastructură îmbătrânită și pe o lipsă de profesionalism. Exploziile nu sunt accidente inevitabile, ci consecințe previzibile ale lipsei unei acțiuni sistemice. Adevărata problemă nu este ceea ce s-a făcut în fiecare caz în parte, ci ceea ce nu s-a făcut între cazuri: lipsa unei abordări naționale ferme, coerente, care să reducă probabilitatea ca astfel de tragedii să devină o realitate recurentă. Până când nu vor apărea măsuri structurale – verificări obligatorii extinse, reglementări practice și verificarea aplicării, detectoare instalate în masă, reprofesionalizarea instituțiilor și transparență instituțională – românii vor continua să trăiască cu sentimentul că riscul este omniprezent, iar protecția insuficientă. În fapt, nu numărul incidentelor definește gravitatea situației, ci incapacitatea sistemului de a învăța rapid din ele”, mai spune Chiseliță.
