Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea la alegerile din Serbia. Lista Studenților, proiectată cu majoritate absolută în Parlament

5 Min Citire
Vrei să citești mai des Atlas News în Google?

Aleksandar Vučić și-a recunoscut duminică seară, 25 octombrie, înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate din Serbia, în fața Listei Studenților, mișcarea politică apărută după aproape doi ani de proteste împotriva corupției. Potrivit estimărilor prezentate chiar de fostul președinte sârb, formațiunea susținută de studenți ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate din cele 250 ale Parlamentului, suficiente pentru o majoritate absolută. Rezultatele oficiale finale nu au fost încă anunțate.

„Este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenților a câștigat”, a declarat Vučić la sediul Partidului Progresist Sârb (SNS), după închiderea urnelor.

Liderul sârb a estimat că lista sa electorală va obține aproximativ 105 mandate. O majoritate absolută în Adunarea Națională a Serbiei necesită cel puțin 126 de locuri.

Vučić, care a demisionat din funcția de președinte în septembrie pentru a candida la conducerea viitorului guvern, a dominat politica sârbă din 2014, mai întâi ca prim-ministru, apoi ca șef al statului. Recunoașterea înfrângerii reprezintă cel mai important recul electoral al taberei sale din ultimii 14 ani.

Publicitate
Ad Image

Proiecțiile favorizează Lista Studenților, dar numărătoarea oficială continuă

Estimările prezentate de Vučić sunt susținute de primele proiecții realizate de Ipsos și Centrul pentru Alegeri Libere și Democrație (CeSID). Potrivit datelor difuzate de televiziunea publică sârbă RTS, Lista Studenților era cotată inițial cu 52% din voturi și 138 de mandate, față de 39,3% și 104 mandate pentru alianța condusă de SNS.

Aceste proiecții sunt distincte de rezultatele oficiale obținute prin centralizarea proceselor-verbale din secțiile de votare.

La o etapă timpurie a numărătorii, după centralizarea a 21,4% dintre secții, datele preliminare prezentate de Mediafax indicau 46,24% pentru alianța lui Vučić și 44,94% pentru Lista Studenților. Diferența față de proiecțiile electorale arată de ce rezultatul definitiv trebuie stabilit pe baza centralizării complete, nu doar a primelor date disponibile.

Participarea la vot a fost neobișnuit de ridicată. Potrivit estimărilor comunicate în seara scrutinului, prezența se apropia de 70%, una dintre cele mai mari înregistrate în Serbia după destrămarea Iugoslaviei.

Anunțul lui Vučić a declanșat manifestații de bucurie la Belgrad și în alte orașe. Susținătorii Listei Studenților au ieșit în stradă, celebrând perspectiva încheierii unei perioade îndelungate de dominație politică a SNS.

De la protestele din Novi Sad la perspectiva schimbării guvernului

Ascensiunea Listei Studenților a început după tragedia din 1 noiembrie 2024, când prăbușirea unei copertine de beton la gara din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane.

Accidentul a declanșat proteste împotriva corupției și a lipsei de responsabilitate instituțională. Studenții au organizat blocaje universitare și manifestații care s-au extins în întreaga țară, atrăgând profesori, agricultori, medici și alte categorii sociale.

Mișcarea a transformat ulterior mobilizarea civică într-un proiect electoral. Lista sa reunește candidați din profesii diverse, inclusiv cadre universitare, medici, artiști și agricultori, fără a fi construită în jurul unui politician consacrat.

În fruntea listei se află cardiologul Ilija Srđanović, însă desemnarea viitorului prim-ministru rămâne neclară. Principalele obiective promovate în campanie au fost combaterea corupției, responsabilizarea instituțiilor și îmbunătățirea educației.

Campania și scrutinul au fost însoțite de sesizări privind intimidarea alegătorilor, încălcarea secretului votului și posibile tentative de cumpărare a voturilor. Organizațiile independente de monitorizare au documentat incidente, iar amploarea eventualelor nereguli va trebui evaluată în cadrul procedurilor electorale.

Pentru Serbia, o majoritate parlamentară a Listei Studenților ar deschide perspectiva unei schimbări de guvern și a reformării instituțiilor statului. Direcția politicii externe rămâne însă mai puțin clară: viitoarea conducere va trebui să gestioneze relațiile cu Uniunea Europeană, principalul partener comercial al țării, dar și legăturile cu Rusia și China.

Confirmarea distribuției mandatelor și desemnarea noului executiv vor reprezenta următoarele etape ale tranziției politice de la Belgrad.

Citește și

Serbia votează după doi ani de proteste: partidul lui Aleksandar Vučić, în confruntare cu mișcarea studențească

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *